Cultura si divertisment

O veverita ce poate supravietui temperaturilor corporale mai scazute ar putea revolutiona ingrijirea de urgenta, potrivit BBC. In august, pe masura ce vara se apropie de sfarsit si zilele se scurteaza, o veverita arctica femela stie ca e timpul sa se ingrase. Rozatoarea cerceteaza tundra dupa orice hrana poate gasi, ierburi, rogoz si frunze, pana cand se retrage in vizuina ei pentru a se cufunda intr-un somn adanc de iarna. Modul in care veverita hiberneaza La aproximativ un metru sub pamant, corpul ei incetineste. Cu doar cateva respiratii si batai de inima pe minut, am putea crede ca a murit, potrivit sursei. Pe masura ce pamantul de deasupra ei ingheata complet, atingand temperaturi de -20C, temperatura corpului ei scade vertiginos. In mod uimitor, creierul ei se raceste la 0C, abdomenul la -2C, iar membrele posterioare chiar pana la -2,9C - mai rece decat orice alt mamifer inregistrat in viata. Timp de opt luni, ea sta aici fara hrana sau apa. Se trezelte doar ocazional, pana cand pamantul se incalzeste si ea se intoarce la viata deasupra pamantului. Ce anume le face unice Veveritele arctice supravietuiesc iernilor aspre din Canada, Alaska si Siberia prin hibernare. Ele sunt oarecum neobisnuite prin durata mare de timp pe care o petrec in acest stat. De asemenea, sunt unice prin faptul ca supravietuiesc la temperaturi corporale atat de scazute, arata sursa. Aceste caracteristici extreme au facut din veveritele arctice un subiect de studiu popular pentru oamenii de stiinta. Ei se straduiesc sa inteleaga mai bine ce face hibernarea posibila din punct de vedere biologic. Nu doar din curiozitate stiintifica, ci si in speranta de a aplica intr-o zi acest lucru la oameni. Capacitatea de a incetini metabolismul uman ar putea ajuta medicii sa castige mai mult timp in tratarea afectiunilor severe. Acestea includ atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale si leziunile cerebrale traumatice. De asemenea, ar putea induce o racire benefica pentru a proteja organele vitale. Si, in viitorul indepartat, aceasta cercetare ar putea chiar deschide calea pentru plasarea astronautilor in stari de animatie suspendata, pentru a-i ajuta sa faca fata zborurilor spatiale pe distante lungi. Cercetarea e inca abia la inceput Aceasta cercetare este inca la inceput. Insa, arata deja cum studierea supravietuitorilor extremi din regnul animal ar putea ajuta la descoperirea de noi strategii pentru imbunatatirea sanatatii umane. "Fiziologia lor este pur si simplu atat de diferita", spune ecologistul fiziologic Cory Williams de la Universitatea de Stat din Colorado. "In acelasi timp, se poate observa cum, daca s-ar putea valorifica acest atribut si s-l aplice la oameni, ar putea exista o functie practica reala", a transmis acesta. Oamenii de stiinta de la Universitatea din Alaska, Fairbanks, studiaza veveritele arctice de peste 50 de ani. Rozatoarele par sa aiba un ceas intern care, pe langa schimbarea duratei zilei, le spune cand este timpul sa hiberneze. Pentru femele, acest lucru se intampla in jurul lunii august, in timp ce masculii incep cateva luni mai tarziu. Modul in care incetinirea metabolismului ar putea ajuta in medicina Incetinirea metabolismului ar putea ajuta la conservarea organelor destinate transplantului pentru perioade mai lungi de timp in afara corpului. De asemenea, ar putea ajuta la protejarea pacientilor cu cancer impotriva efectelor nocive ale radiatiilor. Ele provoaca produse secundare periculoase in conditiile unui metabolism normal, spune neurofiziologul Domenico Tupone de la Universitatea de Sanatate si Stiinta din Oregon, potrivit sursei. Incetinirea metabolismului ar putea castiga timp pentru pacientii care sufera de urgente medicale. De la cei care sufera de accidente vasculare cerebrale si locuiesc la distante mari de spitale, pana la soldatii raniti pe campurile de lupta. Molecula ce declanseaza hibernarea In urma cu mai bine de un deceniu, cercetatorii i-au descoperit un factor declansator important al hibernarii la veveritele arctice. Acesta este adenozina, o molecula naturala care se acumuleaza in creierul uman pe parcursul zilei. Se crede ca ne provoaca somnolenta seara. De fapt, cafeina functioneaza prin blocarea receptorilor organismului nostru pentru adenozina. Transpunerea acestui lucru la oameni este mai usor de zis decat de facut. Injectarea de medicamente asemanatoare adenozinei in creier ar fi prea invaziva pentru a fi fezabila in situatii medicale de urgenta. Iar administrarea de adenozina prin perfuzii cu sange ar putea avea efecte secundare, inclusiv fluctuatii periculoase ale nivelului de zahar din sange sau chiar insuficienta cardiaca, potrivit sursei.