Politic-Social

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu sustine ca zece persoane cumuleaza 47 de functii in 16 companii diferite din domeniul energiei si incaseaza venituri lunare de pana la 75.000 de lei. Ea a mai afirmat ca 25 de persoane detin 77 dintre cele 288 de mandate active din companiile de stat din energie si ca aceasta situatie nu este cauzata de lipsa legislatiei, ci de lipsa vointei de a elimina "portitele" care au permis astfel de practici. Intr-o postare publicata joi pe Facebook, Oana Gheorghiu a prezentat mai multe exemple privind veniturile obtinute din cumulul functiilor de conducere si al mandatelor din consiliile de administratie. "Cum se fac banii in companiile de stat din energie? 75.000 lei / luna castiga un domn, venit cumulat din 2 functii in consilii de administratie si o functie executiva de director; 59.000 lei / luna castiga un alt domn, pe aceeasi reteta ca mai sus; 58.700 lei / luna primeste altcineva dintr-o functie executiva de director si un provizorat in consiliu de administratie; 52.000 lei / luna din 2 consilii de administratie; 48.000 lei / luna din 2 consilii de administratie; 34.200 lei / luna din 5 consilii de administratie", a scris vicepremierul interimar. Potrivit acesteia, analiza arata ca aceleasi persoane ocupa simultan numeroase functii in mai multe companii de stat din sectorul energetic. "Aceiasi 10 oameni cumuleaza nu mai putin de 47 de functii in 16 companii diferite, in diverse roluri: membru in consiliul de administratie, membru in consiliul de supraveghere sau diferite functii executive de director", a precizat Oana Gheorghiu. "Daca extindem analiza, aceleasi 25 de persoane detin 77 din 288 mandate active", a aratat aceasta. Oana Gheorghiu sustine ca, dupa ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimara a Ministerului Energiei, autoritatile au avut acces la toate datele necesare pentru a evalua situatia si pentru a identifica problemele din sistem. Ea considera ca primul pas este diagnosticarea situatiei "cu care ne confruntam si a scaparilor legislative care permit ca astfel de situatii sa se intample in multe dintre companiile de stat". "Energia e unul dintre cele mai sensibile domenii. Pretul ei loveste direct in economie si in bugetul fiecarei familii. Iar daca azi platim mai mult decat vecinii nostri, inseamna ca strategia si investitiile din ultimii ani nu au fost corecte. Totusi, aceiasi "specialisti" conduc de multa vreme companiile din energie - pentru ca sistemul a fost construit sa-i tina acolo", a afirmat Oana Gheorghiu. Ea considera ca nu legile lipsesc, ci vointa de a inchide "portitele" "uitate" in aceste legi. "Fiecare regula noua se loveste de o veche traditie: un grup restrans care roteste aceleasi functii prin aceleasi companii si o practica institutionala care a preferat mereu solutia care lasa lucrurile neschimbate", a explicat vicepremierul. Oana Gheorghiu a facut referire si la procedura de revocare a persoanelor aflate in functii de conducere. Potrivit vicepremierului, inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 158/2025, schimbarea acestora era dificila si putea genera costuri suplimentare pentru stat, fiindca persoanele revocate castigau adesea procesele in instanta si primeau despagubiri. "Legea nr. 158/2025 a rezolvat o parte din problema: azi e mai usor sa revoci pe cineva care nu se aliniaza la noile plafoane de remuneratie, in 60 de zile, fara daune. Dar revocarea pentru performanta slaba sau actiuni contrare interesului companiei ramane, ca si inainte, o chestiune de clauze contractuale. Altfel spus, depinde cat de riguros a fost negociat contractul de mandat de catre ministerul sau autoritatea tutelara", a precizat aceasta. "Altfel spus, depinde cat de riguros a fost negociat contractul de mandat de catre ministerul sau autoritatea tutelara. Clauze slabe, negociate de-a lungul anilor cu aceeasi lipsa de rigoare, inseamna ca un membru de consiliu de administratie este foarte greu de revocat, chiar si atunci cand actioneaza clar impotriva companiei, adica implicit impotriva intereselor statului. Reforma reala nu inseamna doar legi noi, ci sa inchizi "portitele" care au permis abuzuri vreme de ani de zile. Trebuie sa oprim risipa din companiile de stat", a mai scris Gheorghiu.