Cultura si divertisment

Calculele GFN arata ca, in prezent, consumam resurse naturale cu 80% mai rapid decat sunt in stare ecosistemele naturale ale planetei sa regenereze. Asta inseamna ca am consumat 1,8 planete Pamant. Omenirea nu mai exploateaza capitalul natural al planetei, il supraexploateaza. Rezultatele sunt vizibile: defrisari masive, eroziunea solului, pierderea biodiversitatii, cresterea concentratiilor de CO2 in atmosfera, lucru care produce fenomene meteorologice extreme si scaderea productiei alimentare. Ziua Suprasolicitarii Planetei este calculata in fiecare an Aceasta zi se numeste "Ziua Suprasolicitarii Planetei" si este caculata in fiecare an pe baza celor mai recente date din Raportul National privind Amprenta Ecologica si Biocapacitatea. Datele utilizate pentru calculul Amprentei Ecologice si al biocapacitatii provin de la agentii ale ONU si organizatii partenere. Pentru ca aceste baze de date sunt actualizate periodic, si rezultatele din anii anteriori pot fi revizuite. In acest an, cea mai importanta modificare a fost revizuirea in sens pozitiv a capacitatii oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon. Impreuna cu alte ajustari de mai mica amploare, aceasta actualizare a mutat estimarea Zilei Suprasolicitarii Planetei cu opt zile mai tarziu fata de calculul realizat in 2025, dar tot nu e suficient. Adica e o picatura intr-un ocean. Anul asta Ziua Suprasolicitarii Pamantului a cazut mai tarziu cu sase zile, dar tot degeaba In acelasi timp, tendintele din lumea reala au mers in directia opusa. In ultimul an, diferenta dintre amprenta ecologica a umanitatii si biocapacitatea Pamantului s-a marit, ceea ce ar fi dus, singure acestea, la devansarea Zilei Suprasolicitarii Planetei cu doua zile. Combinand cele doua efecte (opt zile castigate ca urmare a actualizarii datelor si doua zile pierdute din cauza cresterii consumului real de resurse), rezultatul final este ca, in 2026, Ziua Suprasolicitarii Planetei cade cu sase zile mai tarziu decat in 2025, adica pe 30 iulie. Cu toate acestea, aceasta data mai tarzie nu inseamna ca situatia s-a imbunatatit. 2026 e cel mai inalt nivel de depasire a limitelor ecologice Dimpotriva, 2026 marcheaza cel mai ridicat nivel de depasire a limitelor ecologice inregistrat vreodata, iar decalajul dintre consumul uman si capacitatea Pamantului de a se regenera continua sa creasca. In ultimul deceniu, Ziua Suprasolicitarii Planetei (Earth Overshoot Day) s-a mentinut relativ constanta in calendar, insa continua "sa cada" foarte devreme, inainte de incheierea primelor sapte luni ale anului. Asta inseamna ca, pentru tot restul anului, omenirea consuma mai multe resurse decat poate planeta sa regenereze, folosind din "capitalul natural" si degradand tot mai mult ecosistemele. Ar fi nevoie de 20,6 ani ca planeta sa-si revina, daca am decide sa schimbam ceva Chiar daca data nu se schimba semnificativ de la un an la altul, presiunea asupra planetei continua sa creasca. Impactul depasirii se acumuleaza in timp, iar efectele asupra naturii devin tot mai greu de recuperat. De cand omenirea a intrat in suprasolicitare ecologica, la inceputul anilor 1970, deficitul anual s-a transformat intr-o datorie ecologica tot mai mare. Astazi, aceasta datorie este echivalenta cu 20,6 ani din capacitatea biologica anuala a Pamantului. Cu alte cuvinte, chiar daca efectele suprasolicitarii ar putea fi complet reversibile, tot ar fi nevoie de 20,6 ani in care planeta sa-si foloseasca intreaga capacitate de regenerare doar pentru a-si reface echilibrul pierdut. Niciodata nu-si va sterge omenirea datoria ecologica In realitate insa, este putin probabil ca intreaga datorie ecologica acumulata sa mai poata fi recuperata. Daca vom continua sa consumam resurse in acelasi ritm, in fiecare an vom acumula o datorie ecologica suplimentara echivalenta cu aproape trei sferturi din capacitatea anuala de regenerare a Pamantului. Unul dintre cele mai clare efecte ale suprasolicitarii planetei este cresterea concentratiei de dioxid de carbon si a altor gaze cu efect de sera din atmosfera. "Traim ca si cum am avea la dispozitie doua planete" Potrivit estimarilor NOOA, agentia americana de monitorizare globala a gazelor cu efect de sera, de la inceputul suprasolicitarii ecologice globale, in 1972, concentratia gazelor cu efect de sera a crescut de la 367 ppm (parti per milion, echivalent CO2) la 547 ppm in 2026, reflectand impactul cumulativ al consumului excesiv de resurse asupra climei si ecosistemelor. Barbara Bendadi, Director de Conservare al WWF - Romania (Fondul Mondial pentru Natura) subliniaza: "Traim ca si cum am avea la dispozitie aproape doua planete, desi avem doar una. In fiecare an in care depasim capacitatea Pamantului de a se regenera, reducem rezilienta ecosistemelor de care depind economia, sanatatea si siguranta noastra. Ziua Suprasolicitarii Planetei nu este doar un indicator de mediu, ci un indicator al riscurilor pe care le transferam catre viitor. Alegerea este clara: putem continua sa consumam capitalul natural al planetei sau putem investi acum in solutii care protejeaza natura si asigura prosperitate pe termen lung. WWF sustine aceasta a doua cale si considera ca timpul pentru actiune este acum." Putina matematica Earth Overshoot Day nu are o zi fixa, se calculeaza impartind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pamantul este capabil s-o genereze in acel an), la amprenta ecologica a umanitatii (cererea umanitatii pentru acel an) si inmultind cu 365, numarul de zile dintr-un an. Amprenta ecologica a fiecarui oras sau stat poate fi comparata cu biocapacitatea sa. Daca cererea unei populatii pentru bunuri ecologice (de exemplu pescuitul excesiv) depaseste oferta, regiunea respectiva are un deficit ecologic. O regiune in deficit ecologic satisface cererea importand, lichidand propriile active ecologice sau emitand dioxid de carbon in atmosfera. Sa nu ne facem iluzii: planeta nu-si va putea reveni vreodata pentru ca noi nu ne vom schimba niciodata La nivel global, deficitul ecologic si depasirea sunt aceleasi, deoarece nu exista un import net de resurse catre planeta. Desi Fondul Mondial pentru Natura isi propune ca, pana in 2050, sa fie zero pierderi de habitate naturale, zero extinctii si injumatatirea amprentei de carbon, actualitatea arata cu totul si cu totul urat.