Externe

Grupul parlamentar al Tisza l-a ales pe Andras Baka prin vot secret, dintre trei candidati ajunsi pe lista finala. Parlamentul de la Budapesta urmeaza sa aleaga noul sef al statului marti, 11 august, potrivit anuntului partidului si programului oficial al Legislativului. Baka are practic asigurate voturile necesare. Tisza, partidul premierului Peter Magyar, controleaza 141 dintre cele 199 de mandate din Parlamentul Ungariei, adica o majoritate de peste doua treimi. Fidesz are 44 de deputati, KDNP opt, iar Mi Hazank sase, potrivit datelor oficiale ale Parlamentului ungar. In cazul unui vot reusit, Baka ar urma sa intre efectiv in functie in a opta zi de la anuntarea rezultatului, adica pe 19 august, cu numai o zi inainte de sarbatoarea nationala a Ungariei. Regulile privind intrarea in functie sunt mentionate si in ordinea de zi oficiala a Parlamentului. Cine este Andras Baka Nominalizarea are o semnificatie aparte pentru confruntarea actualului guvern cu mostenirea politica si institutionala a lui Viktor Orban. Andras Baka a fost judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului intre 1991 si 2008, iar in iunie 2009 Parlamentul Ungariei l-a ales presedinte al Curtii Supreme pentru un mandat de sase ani, care in mod normal trebuia sa se incheie in iunie 2015. Baka a criticat insa o serie de modificari privind sistemul judiciar promovate dupa revenirea lui Viktor Orban la putere in 2010, printre care schimbarea varstei de pensionare a judecatorilor si reorganizarea administratiei instantelor. Mandatul sau a fost incheiat anticipat la sfarsitul anului 2011, odata cu restructurarea instantei supreme si infiintarea Kuria in noua arhitectura constitutionala creata de majoritatea Fidesz. Baka a dus cazul la CEDO/ In 2016, Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului a constatat ca Ungaria i-a incalcat atat dreptul de acces la o instanta, prevazut de articolul 6, cat si libertatea de exprimare, prevazuta de articolul 10 al Conventiei. Curtea a subliniat inclusiv efectul de descurajare pe care indepartarea lui Baka il putea avea asupra altor judecatori care ar fi dorit sa participe la dezbaterea publica privind independenta justitiei. CEDO a obligat Ungaria sa ii plateasca lui Baka 70.000 de euro pentru prejudiciile materiale si morale si inca 30.000 de euro pentru cheltuielile de judecata. Tisza il prezinta acum tocmai ca pe un simbol al independentei institutionale. Partidul sustine ca experienta sa juridica si pozitiile sale privind separatia puterilor il recomanda intr-un moment in care Ungaria se pregateste pentru o noua etapa de reforma constitutionala. Peter Magyar continua dezmembrarea sistemului construit de Orban Nominalizarea lui Baka face parte dintr-un proces mult mai amplu declansat dupa schimbarea istorica de putere din primavara. Tisza a castigat alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, punand capat celor 16 ani consecutivi in care Viktor Orban a condus Ungaria. Dupa numararea tuturor voturilor, formatiunea lui Peter Magyar a obtinut 141 de mandate, adica o supermajoritate care ii permite inclusiv modificarea Constitutiei. Magyar a anuntat ca vrea sa elimine ceea ce considera "bastioanele de putere" ramase din perioada Orban, sa adopte masuri anticoruptie si sa pregateasca o noua Constitutie. Una dintre cele mai controversate masuri a fost chiar schimbarea presedintelui tarii. Presedintele ales in vremea lui Orban, inlaturat prin modificarea Constitutiei Tamas Sulyok fusese ales presedinte in 2024 de Parlamentul dominat atunci de Fidesz. Dupa venirea la putere, Peter Magyar i-a cerut in repetate randuri sa plece, acuzandu-l ca nu a reprezentat unitatea nationala si ca a servit interesele fostului guvern. Cum Sulyok a refuzat sa demisioneze, majoritatea Tisza a modificat Constitutia Pe 18 iulie, Sulyok a promulgat chiar amendamentul constitutional care ii punea capat propriului mandat, afirmand ca nu avea posibilitatea juridica de a-l bloca. In acelasi timp, fostul presedinte a avertizat ca modalitatea de indepartare a titularilor unor functii publice creeaza un precedent periculos pentru statul de drept si separatia puterilor. Pana la instalarea noului presedinte, atributiile functiei sunt exercitate de presedinta Parlamentului, Agnes Forsthoffer. Reforma constitutionala nu s-a limitat la Sulyok. Majoritatea Tisza a introdus si o limita de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor si o varsta maxima de 70 de ani pentru judecatorii Curtii Constitutionale, masura care afecteaza inclusiv conducerea institutiei provenita din perioada Orban. O revenire cu o puternica incarcatura politica Astfel, daca Parlamentul il va alege marti, situatia va avea o simbolistica greu de ignorat: un judecator al carui mandat la conducerea Curtii Supreme a fost incheiat anticipat in timpul transformarilor constitutionale realizate de Viktor Orban ar urma sa devina seful statului tocmai in momentul in care noua putere incearca sa demonteze acea arhitectura institutionala. Exista insa si o controversa privind metodele folosite de noua majoritate. Fidesz contesta legitimitatea inlaturarii lui Sulyok si a anuntat ca nu va participa la alegerea succesorului sau, in timp ce Sulyok insusi a avertizat ca inlaturarea unor oficiali prin modificari constitutionale poate afecta statul de drept. Peter Magyar sustine, in schimb, ca victoria zdrobitoare obtinuta de Tisza ii ofera mandatul democratic pentru reformarea institutiilor si pentru eliminarea structurilor de putere construite in cei 16 ani de guvernare Orban. Alegerea presedintelui este programata pentru marti, 11 august, incepand cu ora 09:40, potrivit programului oficial al Parlamentului ungar.