Cultura si divertisment

Cercetari recente ofera dovezi care sustin o ipoteza formulata in urma cu peste doua secole de un supravietuitor al naufragiului vasului Essex, tragedie care avea sa inspire celebrul roman "Moby-Dick", scris de Herman Melville. In dimineata zilei de 20 noiembrie 1820, Thomas Nickerson, in varsta de doar 15 ani, se afla la bordul unei barci de vanatoare de balene cand un casalot a lovit ambarcatiunea. Nickerson si ceilalti membri ai echipajului au reusit sa se intoarca spre nava principala, Essex, insa un al doilea casalot, mult mai mare, s-a indreptat direct catre vas. Potrivit relatarii lui Nickerson, publicata aproximativ 50 de ani mai tarziu, animalul a lovit Essex cu o asemenea forta incat oamenii au fost aruncati la podea. Dupa prima coliziune, casalotul s-a indepartat aproximativ 270 de metri, apoi s-a intors si a atacat din nou cu viteza maxima. A doua lovitura a distrus complet partea din prova, iar vasul s-a scufundat. Cei 20 de membri ai echipajului care au abandonat Essex au ajuns in trei barci de vanatoare, la aproximativ 2.100 de kilometri de cel mai apropiat uscat. Supravietuirea lor avea sa devina una dintre cele mai dramatice povesti din istoria navigatiei si sursa de inspiratie pentru "Moby-Dick", potrivit BBC. "Berbecul" din capul casalotului Cercetatorii suspecteaza ca una dintre explicatiile pentru forta impresionanta a loviturilor casalotului se afla chiar in capul sau. Capul reprezinta aproximativ o treime din lungimea corpului, iar in partea frontala se afla un organ voluminos si moale, numit spermaceti. Organul contine o substanta uleioasa cu acelasi nume. Timp de secole, aceasta a fost extrem de valoroasa pentru industria vanatorii de balene, fiind utilizata inclusiv pentru combustibil, lumanari si sapunuri. Denumirea provine dintr-o veche confuzie a vanatorilor, care credeau ca substanta ar fi sperma. In secolele XVIII si XIX, aproximativ 300.000 de casaloti au fost ucisi la nivel mondial pentru produsele obtinute de la aceste animale. Functia exacta a organului spermaceti nu este insa nici astazi pe deplin elucidata. Una dintre ipoteze este ca acesta ar putea avea un rol in luptele dintre masculi, actionand ca un veritabil amortizor si "berbec" biologic. Ipoteza a fost sustinuta inca din secolul al XVIII-lea de Owen Chase, prim-ofiterul navei Essex. Biologul evolutionist Dave Carrier a pornit de la observatiile lui Chase si a incercat sa testeze, la doua secole distanta, daca partea frontala a capului casalotului poate functiona ca o arma. Casalotii se lovesc intre ei Dovezi importante au aparut recent, cand Alec Burslem, ecophysiolog la Universitatea din Hawaii, a reusit sa filmeze casaloti in timp ce se loveau cu capul unul de celalalt in apropierea Insulelor Baleare si a Azorelor. In mai multe situatii, masculi tineri au accelerat unul catre celalalt si s-au ciocnit frontal. Una dintre cele mai puternice lovituri observate a fost produsa de un exemplar juvenil care s-a deplasat cu aproximativ 4,5 metri pe secunda. Impactul a fost estimat la aproximativ 460 de kilonewtoni. Pentru un casalot adult de dimensiuni mari, la aceeasi viteza, forta impactului ar putea ajunge la aproximativ 1.200 de kilonewtoni. Cercetatorii compara un asemenea impact cu lovitura unui autobuz care circula cu aproximativ 65 km/h. Aceste observatii sustin ideea ca structura capului si organul spermaceti pot permite casalotului sa suporte si sa produca lovituri frontale foarte puternice. Totusi, rolul exact al organului si masura in care un astfel de mecanism a contribuit la scufundarea unor nave raman subiecte de cercetare. Trei nave au fost atacate de casaloti Inregistrarile istorice indica trei cazuri cunoscute in care nave mari de vanatoare de balene au fost atacate de balene. In toate cele trei situatii, atacatorii au fost casaloti. Pe langa Essex, in 1851, un casalot a atacat nava Ann Alexander in Pacificul de Sud si a distrus-o. In 1902, un alt casalot a avariat grav si a scufundat Kathleen, in apropierea Insulelor Galapagos. Atacurile asupra barcilor mici folosite de vanatorii de balene erau insa mult mai frecvente. Jurnalele de bord ale epocii consemneaza numeroase incidente, desi cercetatorii spun ca relatarile scrise nu reusesc intotdeauna sa redea amploarea si dramatismul confruntarilor. Organul ar putea avea si un rol in reproducere Functia spermaceti nu pare sa se limiteze la posibilitatea de a amortiza loviturile. Cercetatorii iau in calcul si alte roluri, inclusiv unul legat de comunicare si reproducere. Casalotii produc sunete cu ajutorul unor structuri specializate situate in partea frontala a nasului. Sunetul se propaga atat inainte, in apa, cat si inapoi, catre partea posterioara a organului spermaceti. O femela ar putea utiliza aceste semnale pentru a evalua dimensiunea organului unui mascul si, implicit, caracteristicile acestuia atunci cand isi alege partenerul. Cercetatorii subliniaza insa ca multe aspecte ale biologiei casalotilor raman necunoscute. Observarea directa a comportamentului lor in mediul natural este dificila, iar oamenii de stiinta spun ca sunt abia la inceputul intelegerii rolului complex pe care il are uriasul organ din capul acestor animale.