Externe

De la inceputul anului, au fost raportate cel putin 17 atacuri asupra navelor comerciale, iar mai multe echipaje au fost luate ostatice, scrie Il Post. Revenirea fenomenului are legatura cu razboiul din Orientul Mijlociu, dar si cu situatia economica si de securitate din Somalia. Pirateria revine dupa ani de relativa liniste In 2026, piratii somalezi au atacat nave comerciale cu o frecventa care nu a mai fost intalnita de peste zece ani. Cel putin 17 atacuri au fost raportate de la inceputul anului. Potrivit BBC, cel putin sase nave au fost capturate. Piratii au luat ostatici membri ai echipajelor si au cerut rascumparari pentru eliberarea lor. Unul dintre cele mai grave cazuri a fost cel al petrolierului Honour 25, capturat in aprilie. Cinci marinari aflati la bord au fost ucisi. Nava a fost eliberata abia pe 29 septembrie de politia maritima din Puntland, regiunea autonoma din nord-estul Somaliei. Fenomenul este departe de amploarea atinsa in trecut. Intre 2005 si 2012, Somalia a devenit unul dintre principalele centre mondiale ale pirateriei maritime. Five Killed as Puntland Forces Retake Hijacked Tanker Honour 25 Off Somalia - Three Pakistanis Among the Dead Puntland Maritime Police Force has taken control of the Palau-flagged oil tanker MT Honour 25 (also reported as Honor 25 / Honour 25) after an operation off the Bandar... - Muhammad Fahad (@myrules_fahad) September 29, 2026 In acea perioada au fost capturate 149 de nave, iar peste 3.700 de marinari au fost luati ostatici, potrivit datelor Bancii Mondiale. Companiile maritime plateau atunci, in medie, aproximativ 50 de milioane de dolari pe an sub forma de rascumparari. Pentru a opri atacurile au fost desfasurate misiuni militare internationale. Una dintre ele este condusa de Uniunea Europeana si include si militari italieni. O alta misiune este condusa de Statele Unite. Operatiunile au avut efect. Dupa 2013, pirateria somaleza a devenit aproape inexistenta. Atacurile au inceput sa reapara sporadic incepand din 2023. In 2026, insa, ritmul lor a crescut considerabil. Razboiul din Orientul Mijlociu a creat o noua oportunitate Una dintre explicatiile pentru aceasta revenire este schimbarea prioritatilor militare in regiune. Dupa inceperea bombardamentelor americane si israeliene asupra Iranului, la sfarsitul lunii februarie, unele guverne au mutat nave si resurse care erau folosite pentru combaterea pirateriei spre zonele afectate direct de razboi. Printre acestea se afla stramtoarea Ormuz si Marea Rosie. Iranul a blocat stramtoarea Ormuz ca instrument de presiune, iar rebelii Houthi din Yemen si-au intensificat atacurile asupra navelor din Marea Rosie. Situatia a modificat si rutele comerciale. Unele nave au ajuns sa foloseasca trasee mai apropiate de coastele Somaliei. Pentru pirati, acest lucru inseamna mai multe tinte accesibile. Golful Aden, Yemen: Nava Marlin Luanda, in flacari in Golful Aden dupa ce ar fi fost lovita de o racheta antinava lansata dintr-o zona a Yemenului controlata de Houthi. (Sursa imagine: Marina Indiei/ZUMA Wire) Totodata a crescut si pretul petrolului. Pentru pirati, navele petroliere au devenit astfel mai atractive. O incarcatura mai valoroasa poate permite solicitarea unei rascumparari mai mari. Petrolierul Honour 25 este unul dintre cazurile care ilustreaza aceasta schimbare. In acelasi timp, piratii somalezi dispun acum de mijloace mai bune decat in urma cu 15-20 de ani. Au arme mai puternice si telefoane prin satelit. Pot opera mai departe de coasta si pot ataca nave aflate in Oceanul Indian. Autoritatile somaleze au sustinut ca o parte dintre aceste capacitati provin din cooperarea cu rebelii Houthi. Aceasta acuzatie este prezentata de autoritati si nu este stabilita ca fapt independent in materialul sursa. Somalia nu isi poate proteja eficient apele teritoriale Revenirea pirateriei are insa si cauze interne. Somalia ramane una dintre cele mai sarace tari din lume, iar guvernul central are dificultati in exercitarea autoritatii asupra intregului teritoriu. Garda de coasta si marina sunt reduse numeric si dispun de resurse limitate. Nici autoritatile din Puntland nu au suficiente nave pentru a patrula eficient zona. Fortele de securitate somaleze sunt implicate si in combaterea unor organizatii precum Statul Islamic si al-Shabaab, care controleaza anumite teritorii. In paralel, situatia economica s-a deteriorat. Preturile alimentelor, ingrasamintelor si carburantilor au crescut puternic. Comunitatile de pescari de pe coasta sunt printre cele mai vulnerabile. Pescarii locali se confrunta si cu activitatea unor nave straine de pescuit, in special din China, care exploateaza resursele din apele somaleze. Intr-o tara cu institutii maritime slabe, aceste comunitati au ramas cu putine mijloace pentru a-si proteja sursele de venit. Pirateria este legata si de criza economica In ultimii ani, Somalia a devenit mai dependenta de ajutorul extern intr-un moment in care nevoile populatiei au crescut. Statele Unite au fost principalul donator extern al Somaliei in perioada administratiei Biden. In 2024, Washingtonul a oferit peste un miliard de dolari sub forma de ajutor umanitar si cooperare, inclusiv in domeniul militar. Reducerea programelor americane de cooperare decisa in timpul administratiei Trump a afectat ulterior o parte importanta a acestor programe, potrivit sursei citate. Revenirea pirateriei este astfel rezultatul mai multor factori care s-au suprapus in 2026. Razboiul din Orientul Mijlociu a mutat resurse militare, a modificat rutele comerciale si a crescut valoarea unor incarcaturi. In acelasi timp, Somalia se confrunta cu institutii maritime slab dotate, insecuritate si probleme economice.