Externe

Pentru a descoperi secretul acestor ape, insa, este nevoie de costum de neopren, ochelari de scufundare si de rezistenta la cele 19 grade ale marii la inceput de mai. Dar merita. Sub suprafata se intinde o pajiste submarina de posidonia oceanica, iar alaturi de ea inoata cei care se ocupa de plantarea si ingrijirea "plamanului coastei mediteraneene". "Posidonia este o planta extrem de importanta, atat in Formentera, cat si in intregul Mediteranei", explica biologul marin Manu San Felix, fondatorul Asociatiei Vellmari, dupa ce revine la tarm si isi scoate costumul de neopren, noteaza EFE Verde. Esentiala pentru ecosisteme Posidonia oceanica este endemica in Marea Mediterana si are un rol foarte asemanator cu cel al coralilor, desi, in mod curios, acestia din urma sunt mai cunoscuti. Asta in ciuda faptului ca pajistile dintre Ibiza si Formentera au fost incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO inca din 1999. Aceasta planta acvatica functioneaza ca un dig natural care protejeaza plajele din Formentera, avand "o capacitate extraordinara de a modela linia tarmului". Pana la 80% din nisip provine de la organismele care traiesc in aceste pajisti. In plus, un metru patrat de posidonie elibereaza aproximativ 20 de litri de oxigen pe zi, de aici si apa cristalina, si reprezinta cel mai eficient sistem natural de captare a dioxidului de carbon (CO2). Se estimeaza ca poate retine de pana la 16 ori mai mult CO2 decat o padure amazoniana, fiind astfel un aliat esential in lupta impotriva schimbarilor climatice. Peste 100.000 de plante intr-un an Cu toate acestea, posidonia este in declin. In ultimii 50 de ani, pajistile din vestul Mediteranei au pierdut 34% din suprafata, din cauza activitatilor umane, precum presiunea constanta a barcilor sau cresterea temperaturii apei. Situatia este cu atat mai grava cu cat planta creste extrem de lent. Pentru a combate acest fenomen, Asociatia Vellmari, cu sprijinul Fundatiei MSC, desfasoara un program de "gradinarit subacvatic". Proiectul presupune plantarea de posidonii cu ajutorul voluntarilor si constientizarea publicului asupra importantei acestei plante. "Nu vrem doar sa refacem pajistile, ci si sa conectam societatea cu marea si natura, iar plantarea posidoniei este o modalitate excelenta de a face acest lucru", spune San Felix. Biologul stie bine despre ce vorbeste. A ajuns pe insula la inceputul anilor '90 si, desi atunci credea ca situatia se va imbunatati, recunoaste ca lucrurile s-au degradat. De aceea, Vellmari a trecut de la o simpla scoala de scufundari la un centru dedicat educatiei si conservarii posidoniei. Din 2021 pana in prezent, au fost plantate peste 86.000 de plante, cu o rata de supravietuire de peste 92%, restaurand aproape 3.000 de metri patrati, cu ajutorul a peste 10.000 de voluntari. Pentru 2026, obiectivul este si mai ambitios: depasirea pragului de 100.000 de plante. Cum se planteaza pe fundul marii Metoda folosita presupune colectarea fragmentelor de rizom desprinse, deoarece plantele mai dezvoltate au sanse mai mari de supravietuire. Acestea sunt apoi fixate pe un substrat potrivit, in principal roca. "Folosim un mic cui si un ciocan. Facem o perforatie mica si fixam planta cu un fir de aluminiu care se degradeaza ulterior, avand un impact minim asupra mediului", explica reprezentantii asociatiei. Dupa aproximativ sase luni, planta incepe sa dezvolte radacini, iar in circa un an se fixeaza complet. Pe langa rolul de restaurare, proiectul are si o componenta stiintifica importanta: dezvoltarea unei metode de plantare care sa poata fi aplicata si in alte tari. "Scopul este sa cream un model scalabil, care sa poata fi replicat oriunde in lume", explica Daniela Picco, director executiv al Fundatiei MSC. Protejarea Mediteranei Prin acest proiect, San Felix isi propune si crearea unui curent pentru protejarea a 30% din Mediterana spaniola, in linie cu obiectivul global de protejare a 30% din planeta pana in 2030. "Avem un vis: sa ajutam la refacerea Mediteranei. Si putem reusi daca protejam 30% din ea", spune acesta. In opinia sa, protectia este esentiala: "Putem trai asa cum ne place, dar fara sa lasam aceeasi amprenta negativa. Trebuie sa facem lucrurile mai bine". De exemplu, oamenii se pot bucura de plimbarile cu barca fara a ancora in zonele cu posidonie, evitand astfel degradarea ecosistemului. Puterea educatiei "Problema este mare, deci si solutiile trebuie sa fie pe masura", afirma San Felix, care considera esential rolul mass-mediei si al companiilor, dar si sprijinul institutiilor. In acelasi timp, educatia este cheia: copiii trebuie sa invete despre mare, sa se conecteze cu stiinta si sa nu repete greselile generatiilor anterioare. Un exemplu este grupul de elevi de clasa a patra care participa la o prezentare organizata de asociatie. Pentru San Felix, concluzia este simpla: "Schimbi viitorul prin educatie, dar rezultatele se vad peste 10, 15 sau 20 de ani. Pana atunci... plantam posidonie."