Economic

O analiza devenita reper pentru efectele incalzirii globale asupra plantelor arata cat de mult s-a schimbat primavara in Marea Britanie. Cercetatorii au analizat 419.354 de observatii privind prima data de inflorire pentru 406 specii, adunate intre 1753 si 2019. Comparand observatiile de pana in 1986 cu cele din perioada 1987-2019, autorii au descoperit ca prima inflorire are loc, in medie, cu 26 de zile mai devreme. Schimbarea a fost si mai pronuntata in cazul plantelor erbacee, unde diferenta a ajuns la aproximativ 32 de zile. Cercetatorii au identificat o legatura puternica intre temperaturile maxime din ianuarie-aprilie si momentul infloririi. Ce se intampla in Romania Romania nu dispune deocamdata de o serie nationala de observatii asupra sutelor de specii salbatice care sa poata fi comparata direct cu studiul britanic. Exista insa mai multe cercetari pe termen lung care arata ca primavara biologica s-a deplasat si la noi, in special in sudul tarii. Un studiu publicat in International Journal of Biometeorology a analizat date meteorologice si fenologice pentru meri si peri din sudul Romaniei intre 1969 si 2018. In cazul merilor, cercetatorii au calculat ca, in aproximativ 50 de ani: umflarea mugurilor s-a mutat cu 13,8 zile mai devreme; deschiderea mugurilor, cu 14,8 zile; inceputul infloririi, cu 10,7 zile; sfarsitul infloririi, cu 7,3 zile. La peri schimbarea a fost ceva mai redusa: inceputul infloririi s-a deplasat cu 6,7 zile mai devreme, iar sfarsitul infloririi cu aproximativ 2,1 zile. Autorii au gasit o crestere a temperaturilor in primele cinci luni ale anului, cea mai evidenta in martie si aprilie, si o relatie directa intre incalzire si avansarea etapelor de dezvoltare. Prunii infloresc cu circa 11 zile mai devreme Un rezultat foarte asemanator a fost obtinut pentru pruni. Cercetatori de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti-Maracineni si de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului au analizat observatii din perioada 1969-2018. In cei aproximativ 50 de ani, umflarea mugurilor s-a deplasat cu 15 zile, deschiderea mugurilor cu noua zile, iar inceputul infloririi prunilor cu aproximativ 11 zile mai devreme. Sfarsitul infloririi s-a mutat cu aproximativ opt zile. Cercetatorii au constatat ca temperaturile au crescut in special in martie si aprilie si avertizeaza ca una dintre principalele consecinte este cresterea expunerii pomilor la ingheturile tarzii de primavara. Sezonul de vegetatie incepe mai repede Un studiu publicat in 2022 in revista Sustainability a analizat evolutia fenologiei vegetatiei din sudul si sud-estul Romaniei intre 1961 si 2010, folosind date de temperatura de la 24 de statii meteorologice. Rezultatele au aratat ca debutul activitatii biologice a plantelor s-a produs, in medie, cu aproximativ 11 zile mai devreme pe parcursul celor cinci decenii. In unele zone, diferenta a ajuns la aproximativ 17 zile. Pentru intervalul 1981-2010, avansul mediu al debutului sezonului a fost de aproximativ 12 zile, cu valori locale apropiate de 18 zile. In acelasi timp, intregul sezon climatic de vegetatie s-a prelungit. Pentru 1961-2010, cercetatorii au calculat o crestere medie de aproximativ 11 zile, iar pentru intervalul 1981-2010, de aproximativ 27 de zile. Analiza arata ca o crestere a temperaturii medii cu 1C a fost asociata cu prelungirea sezonului de vegetatie cu aproximativ 14-16 zile. Satelitii vad aceeasi schimbare in ariile protejate din Romania Un studiu si mai recent, publicat in 2025 in Ecological Informatics, a analizat prin satelit vegetatia din ariile protejate ale Romaniei in perioada 2001-2020. Autorii, printre care cercetatori de la Administratia Nationala de Meteorologie, Universitatea din Craiova, Universitatea din Bucuresti si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", au comparat intervalele 2001-2010 si 2011-2020. Unul dintre indicatorii utilizati, NDVI, care masoara "inverzirea" vegetatiei, a aratat ca 45,76% din suprafetele analizate au avut un debut al sezonului cu pana la zece zile mai devreme in al doilea deceniu. Fenomenul a fost observat in special in centrul si vestul tarii, inclusiv in Apuseni, Podisul Hartibaciului si Muntii Rodnei. Schimbarea nu este insa uniforma. In unele zone din sud-vest si est, indicatorii au aratat un debut al vegetatiei mai tarziu, ceea ce demonstreaza ca temperatura nu este singurul factor: precipitatiile, seceta, altitudinea si tipul vegetatiei influenteaza la randul lor calendarul plantelor. Tot studiul arata ca, intre cele doua decenii, aproape 78% din suprafata ariilor protejate analizate s-a incalzit cu 0,25-1C, in timp ce aproximativ 84% a inregistrat o reducere a precipitatiilor anuale. Pentru 44,5% din suprafata, indicatorul climatic al sezonului de vegetatie s-a prelungit cu 10-15 zile, iar pentru inca aproximativ 24% cu 15-20 de zile. De ce o primavara mai timpurie nu este neaparat o veste buna La prima vedere, un sezon de vegetatie mai lung ar putea parea favorabil agriculturii. Problema este ca pomii pot iesi din repaus si pot inflori intr-o perioada in care riscul unui episod de inghet nu a disparut. Un mar sau un prun care infloreste cu zece zile mai devreme poate ajunge astfel intr-o faza foarte vulnerabila exact cand temperaturile scad din nou sub zero grade. Studiile romanesti asupra merilor, perilor si prunilor indica explicit acest risc si arata ca schimbarile afecteaza inclusiv momentul tratamentelor fitosanitare, irigatiilor si recoltarii. Pot aparea si probleme de sincronizare cu polenizatorii. Daca plantele isi modifica perioada de inflorire intr-un ritm diferit de cel in care insectele isi modifica perioada de activitate, fereastra optima pentru polenizare se poate restrange. Cercetarile asupra pomilor fructiferi din Romania mentioneaza atat riscul ingheturilor tarzii, cat si modificarea relatiei dintre inflorire si polenizarea realizata de insecte.