Economic

Proiectul de rectificare publicat joi seara de Ministerul Finantelor este construit cu mentinerea tintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocarile suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate ca nu vor fi utilizate in acest an si cu actualizarea prognozei de venituri pe baza incasarilor efective, se arata in comunicatul transmis. Propunerea MFP are la baza concluziile Raportului privind situatia economica si bugetara pe primul semestru si executia bugetului general consolidat pe primele noua luni ale anului 2026, incheiata cu un deficit de 3,81% din PIB, fata de 5,31% din PIB in aceeasi perioada a anului 2025. Proiectul de ordonanta de urgenta, nota de fundamentare si anexele sunt publicate din 29 octombrie 2026 pe pagina de internet a Ministerului Finantelor, la sectiunea Transparenta decizionala, potrivit Legii nr. 52/2003. Ministerul Finantelor a solicitat opinia Consiliului Fiscal, iar proiectul va fi dezbatut in Comisia de Dialog Social si consultat cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, inainte de a fi supus aprobarii Guvernului. Propunerile si observatiile pot fi transmise Ministerului Finantelor in cadrul procedurii de transparenta decizionala. Cadrul rectificarii: deficit, venituri, cheltuieli Rectificarea este construita in limita anvelopei de cheltuieli si a tintei de deficit cash de 6,2% din PIB. PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul National de Statistica. In termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majoreaza cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea in PIB mentinandu-se la 6,2%. Potrivit oficialilor MFP, veniturile bugetului general consolidat se diminueaza, per sold, cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei. Prognoza de venituri a fost actualizata pe baza incasarilor efective din primele noua luni (influente la bugetul de stat): incasari peste program la TVA (+7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale), impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei), impozitul pe dividende de la persoane juridice (+0,95 miliarde lei) si impozitele specifice sectorului bancar si energetic, inclusiv contributia de solidaritate (+1,71 miliarde lei); incasari sub program la accize (￢3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorina), taxele din jocuri de noroc (￢0,75 miliarde lei), veniturile nefiscale (￢1,87 miliarde lei) si sumele primite de la Uniunea Europeana in contul platilor efectuate (￢4,58 miliarde lei), corelate cu ritmul de executie a proiectelor. Pe partea de cheltuieli, suplimentarea acopera obligatii certe pana la sfarsitul anului: dobanzile aferente datoriei publice (+3,5 miliarde lei), transferurile catre bugetul asigurarilor sociale de stat (+3,47 miliarde lei), asistenta sociala (+0,72 miliarde lei) si drepturile de personal. Sursa o reprezinta sumele estimate ca nu vor fi utilizate in acest an: proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile cu grad redus de executie (￢5,24 miliarde lei la bugetul de stat, din care ￢4,99 miliarde lei din rezerva constituita la Ministerul Finantelor - Actiuni Generale pentru continuarea finantarii proiectelor in cazul indisponibilitatii temporare a fondurilor europene), subventii (￢1,14 miliarde lei), alte transferuri si cheltuieli de capital. Rectificarea aplica mecanismul prevazut de Legea finantelor publice nr. 500/2002 (art. 21 alin. (5)): 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost retinute la nivelul ordonatorilor principali de credite si nu au putut fi angajate in primul semestru. La rectificare, aceste sume sunt puse la dispozitia ordonatorilor acolo unde necesarul pana la finalul anului este fundamentat - in principal in sanatate - si sunt reduse acolo unde executia arata ca nu vor fi utilizate. Diminuarile de sume retinute operate prin aceasta rectificare depasesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (￢1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (￢0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (￢0,49 miliarde lei), Ministerul Educatiei si Cercetarii (￢0,28 miliarde lei) si Ministerul Energiei (￢0,25 miliarde lei). Sanatatea: cea mai mare suplimentare neta Sanatatea beneficiaza de cea mai mare suplimentare neta din aceasta rectificare. Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate creste cu 3,22 miliarde lei, credite de angajament si credite bugetare, pentru asigurarea continuitatii in acordarea medicamentelor, materialelor sanitare si serviciilor medicale (+3,20 miliarde lei) - inclusiv programele nationale de sanatate si decontarea serviciilor medicale spitalicesti - si pentru sustinerea drepturilor salariale ale personalului din unitatile sanitare publice. Totodata, sunt puse la dispozitia Casei Nationale de Asigurari de Sanatate aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele retinute la inceputul anului in acest buget. Plafonul pana la care CNAS poate incheia contracte cost-volum/cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde lei. La Ministerul Sanatatii sunt prevazute alocari suplimentare de 774 milioane lei: 183 milioane lei pentru drepturile salariale ale serviciilor publice judetene de ambulanta, 200 milioane lei pentru functionarea unitatilor si compartimentelor de primiri urgente (UPU/SMURD) din spitalele din reteaua autoritatilor locale si 391 milioane lei pentru actiuni prioritare de sanatate si programe nationale de sanatate in spitalele din subordinea ministerului. Sunt puse la dispozitia ministerului si aproximativ 500 milioane lei din sumele retinute initial. Avand in vedere gradul redus de executie a proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la aceasta natura de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majoreaza cu 72 milioane lei. Pensii, drepturi salariale si asistenta sociala Transferurile de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat se majoreaza cu 3,47 miliarde lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii pana la sfarsitul anului; bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale creste, per sold, cu 3,32 miliarde lei. La Ministerul Afacerilor Interne se asigura 563 milioane lei pentru drepturile de pensie din luna decembrie 2026 si 68,6 milioane lei pentru incadrarea promotiei de absolventi ai Academiei de Politie. Pentru bugetele locale, rectificarea asigura fondurile necesare drepturilor asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav si indemnizatiilor lunare, serviciilor sociale din protectia copilului, centrelor pentru persoane adulte cu handicap, caminelor pentru persoane varstnice si Programului pentru scoli al Romaniei, detaliate mai jos. Bugetele locale: +2,81 miliarde lei din TVA , din care 2 miliarde lei pentru stingerea platilor restante Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor bugetelor locale se majoreaza per sold cu suma de 2.808,4 milioane lei, dupa cum urmeaza: +280,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul judetelor: +124,2 milioane lei pentru Programul pentru scoli al Romaniei (septembrie-decembrie 2026), +86,3 milioane lei pentru serviciile sociale din sistemul de protectie a copilului, +57,7 milioane lei pentru centrele de zi si centrele rezidentiale pentru persoane adulte cu handicap, +12,8 milioane lei pentru caminele pentru persoane varstnice, +5,1 milioane lei pentru intretinerea unitatilor de invatamant special si +0,4 milioane lei pentru punerea in executare a unor sentinte judecatoresti; ￢6,4 milioane lei la drepturile copiilor cu cerinte educationale speciale din invatamantul special, potrivit datelor comunicate de unitatile administrativ-teritoriale; +237,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor si municipiului Bucuresti: +106,6 milioane lei pentru drepturile asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav si indemnizatiile lunare, +83,9 milioane lei pentru finantarea de baza a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, +53,5 milioane lei pentru caminele pentru persoane varstnice, centrele de zi de ingrijire si recuperare, unitatile de ingrijire la domiciliu si indemnizatia ingrijitorilor informali, +18,8 milioane lei pentru centrele pentru persoane adulte cu handicap, +11,9 milioane lei pentru centrele de zi destinate prevenirii separarii copilului de familie, +9,5 milioane lei pentru copiii cu cerinte educationale speciale integrati in invatamantul de masa si +8,4 milioane lei pentru protectia copilului la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti; ￢31,7 milioane lei la gratuitatea transportului public pentru elevi si ￢23,8 milioane lei la Programul pentru scoli in municipiul Bucuresti, ca diferenta intre sumele alocate initial si necesarul comunicat; +2.257,5 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale: 257,5 milioane lei prin aplicarea mecanismului de echilibrare prevazut la art. 7 din Legea bugetului de stat, pe baza noii estimari a impozitului pe venit, si 2.000 milioane lei pentru achitarea platilor restante; +33,7 milioane lei pentru invatamantul preuniversitar particular si confesional acreditat, inclusiv pentru punurea in executare a unor sentinte judecatoresti de catre Judetul Arad. Potrivit oficialilor MFP, cele 2 miliarde lei pentru platile restante functioneaza ca un mecanism de compensare intre autoritatile publice locale, operatorii economici si buget. Sumele se aloca pe judete si localitati pentru stingerea arieratelor si platilor restante inregistrate la 30 septembrie 2026 de unitatile administrativ-teritoriale, de institutiile finantate din bugetele locale si de spitalele din reteaua autoritatilor locale fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari, fata de furnizorii de energie termica in sistem centralizat si operatorii de transport public de calatori, precum si fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale. "Banii sunt utilizati exclusiv pentru stingerea obligatiilor fiscale restante ale acestor operatori economici si ale autoritatilor locale catre buget, pe baza certificatelor de atestare fiscala si a acordurilor incheiate intre parti: datoriile administratiei locale catre furnizori se compenseaza cu datoriile furnizorilor catre buget. Mecanismul reduce arieratele din economie si deblocheaza lanturile de plati, sumele regasindu-se in incasarile bugetului general consolidat. Cererile pot fi depuse pana la 25 noiembrie 2026, iar sumele repartizate si neutilizate pana la 21 decembrie 2026 se retrag", arata MFP. Investitii, PNRR si fonduri europene Bugetul de investitii al bugetului general consolidat se majoreaza prin aceasta rectificare cu 0,9 miliarde lei, la 170,1 miliarde lei, respectiv 8,2% din PIB - cu 4,9 miliarde lei peste programul aprobat prin legea bugetului. Suplimentarea este orientata catre finalizarea proiectelor din PNRR si a proiectelor de investitii finantate din fonduri europene: +2,0 miliarde lei pentru proiectele finantate din componenta de imprumut a PNRR (din care 746 milioane lei la bugetul de stat, prin Ministerul Finantelor - Actiuni Generale, care se vor disponibiliza catre ordonatorii principali de credite, in raport cu nivelul executiilor pe mecanismul prevazut la aprobarea bugetului si prin care au fost asigurate sumele si pe parcursul verii in raport de necesitati si gradul de realizare al investitiilor) si +1,2 miliarde lei la cheltuielile de capital. La Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se asigura suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile. Creditele aferente componentei de grant a PNRR si celorlalte proiecte cu finantare externa nerambursabila se ajusteaza in functie de stadiul implementarii (￢2,3 miliarde lei, cumulat), fara a afecta proiectele in derulare. Proiectul creeaza si instrumentele necesare finalizarii proiectelor pana la termenele asumate: ordonatorii principali de credite pot efectua virari de credite neutilizate intre titlurile aferente fondurilor europene 2014-2020 si 2021-2027, Fondului de Modernizare si programelor cu finantare rambursabila, pentru asigurarea derularii corespunzatoare a proiectelor, fara diminuarea finantarii externe nerambursabile; Ministerul Finantelor poate redistribui, la solicitarea ordonatorilor, credite de angajament si credite bugetare intre ordonatori si intre titlurile aferente fondurilor europene si PNRR (grant si imprumut), in limita fondurilor aprobate; din sumele aferente proiectelor se pot asigura si cheltuielile necesare finalizarii acestora, necuprinse in contractele de finantare, cu incadrarea in indicatorii tehnico-economici aprobati, precum si sumele stabilite prin hotarari judecatoresti definitive; pentru proiectele finantate prin Instrumentul SAFE (6,37 miliarde lei in 2026) sunt permise virari de credite si redistribuiri intre ordonatori. O rectificare "prudenta" pentru finalul de an "Rectificarea acopera obligatiile certe si urgente ale acestui final de an - medicamente si servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistenta sociala, dobanzi, plati restante - si le finanteaza din economiile identificate in executie, in limita anvelopei de cheltuieli si a tintei de deficit. Nu sunt angajate cheltuieli noi fara sursa de finantare. Angajamentele deja asumate de ordonatorii principali de credite - contractele in derulare, proiectele cu finantare europeana, obligatiile legale de plata - sunt respectate, iar creditele de angajament sunt corelate cu creditele bugetare, astfel incat platile scadente in anii urmatori sa fie acoperite de resurse reale", au transmis oficialii MFP. Potrivit acestora, solicitarile ordonatorilor principali de credite care nu au caracter urgent pentru acest an si care necesita o analiza comuna vor face obiectul discutiilor din perioada urmatoare, in cadrul dialogului pe care Ministerul Finantelor il are cu fiecare ordonator. Ministerul Finantelor are convingerea ca aceste discutii vor conduce la solutii de comun acord, cu respectarea anvelopei bugetare si a angajamentelor asumate. Prioritizarea investitiilor si corelarea angajamentelor multianuale cu resursele disponibile raman principiile pe baza carora vor fi construite urmatoarele decizii bugetare.