Externe

E la cativa metri de Turnul Eiffel si e dedicat in intregime si in exclusivitate untului, grasimea preferata a parizianului. Micul butic "Le Butter Shop" e primul de acest fel axat exclusiv pe unt - are expuse 30 de varietati de la mici producatori de familie din Bretania, Valea Loarei si nordul Frantei. Ministerul Agriculturii din Franta are, potrivit AP, date conform carora un francez consuma anual 8 kilograme de unt pe an. Este printre cele mai mari cantitati din lume si, cu toate astea, rata obezitatii in Franta este sub media natiunilor bogate - 14% fata de 19%, cat au tarile dezvoltate care alcatuiesc Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Inainte sa cumpere, clientii pot gusta cu lingurita, iar oferta trece de la sarat la dulce foarte usor, natural, chiar, lucru care face parte din experienta unica a acestui loc unic. Unt clasic, sortimente cu salota, piper, alge marine, usturoi salbatic, ierburi fine si lamaie, piper verde. La specialitatile de unt dulce se regasesc untul cu vanilie, zmeura, capsuni sau ciocolata. Curiozitatea este atat de mare, incat un client care intra sa guste doua sortimente ajunge sa guste 25. "Din prima zi, a fost o nebunie", spune proprietarul magazinului, Erwan Leo, in varsta de 34 de ani. "Majoritatea oamenilor vine cu dorinta de a incerca unul sau doua sortimente si ajunge sa incerce 25 de sortimente de unt pentru ca sunt pur si simplu atat de curiosi." Unt de 10 grame sau un kilogram Conceptul este simplu: inainte sa cumpere, clientii gusta. Cantitatile disponibile pornesc de la o bucata de doar 10 grame si ajung pana la un bloc de un kilogram. Iar varietatea este partea care ii surprinde cel mai mult pe vizitatori. "Majoritatea oamenilor nu se asteapta sa le placa untul de zmeura sau untul de ciocolata", spune Leo. "Si cand il incearca, pur si simplu spun: O, uau, OK." Proprietarul nu vede untul doar ca pe un ingredient care ajunge pe paine. El conduce si o afacere de degustare de vinuri si spune ca cele doua produse au ceva important in comun. Untul, crede Leo, ar trebui folosit precum vinul: pentru a face o masa mai buna, nu pentru a exagera. "Scopul nu este sa te imbeti", explica el. Turistii vin in Franta pentru unt Magazinul a devenit suficient de popular pe retelele de socializare incat atrage si turisti care isi fac loc in itinerariu special pentru o degustare. Mehreen Himayat, in varsta de 25 de ani, si Salman Bin Ehsan, in varsta de 27 de ani, au venit din Dublin, Irlanda, o tara renumita la randul ei pentru untul bogat si auriu. Cei doi vazusera videoclipuri despre magazin inainte de calatoria in Franta. "Am venit aici doar ca sa gustam untul", a declarat Bin Ehsan. Si localnicii au motivele lor. Alexandra Incolano, in varsta de 36 de ani, care locuieste in apropiere de Paris, a venit cu o misiune foarte clara: sa gaseasca ceva special pentru nunta ei. "Ma casatoresc sambata si voi avea o piesa centrala cu branza", a povestit ea. "Am vazut pe Instagram ca au o multime de unturi grozave si m-am gandit ca ar putea fi ceva in plus pentru invitatii mei, o mica surpriza." Magazinul atrage inclusiv profesionisti din industria alimentara. Aleksandr Balaban, un bucatar estonian in varsta de 31 de ani care lucreaza in Norvegia, a venit pentru a descoperi unturile frantuzesti si pentru a-i duce cateva unui prieten. "Stiu ca exista unele dintre cele mai bune unturi din Franta, dar nu am incercat niciodata asa ceva", a spus el. "Lucrez in Norvegia, lor le place foarte mult untul sarat, iar prietenul meu m-a rugat sa-i aduc si niste unt frantuzesc." "Nu depasim patru tartine pe zi" In Franta, untul are un statut aparte. Supermarketurile de cartier folosesc un adevarat vocabular pentru sortimentele sale: beurre doux pentru untul nesarat, demi-sel pentru cel cu mai putina sare si beurre sale pentru untul sarat, uneori cu cristale de sare. Brutarii il folosesc in croissante, bucatarii il pun in sosuri, iar Bretania si regiunile din nordul si vestul tarii au o traditie puternica in productia de unt. Sarea are si o explicatie istorica. Inainte de aparitia frigiderelor, aceasta ajuta la conservarea untului. In plus, Bretania beneficia de o situatie aparte in privinta vechii taxe franceze pe sare, gabela. Scutirea regiunii a contribuit la pastrarea traditiei untului breton sarat. Mostenirea se vede si astazi in deserturi si produse traditionale precum clatitele, caramelul sarat si celebrul kouign-amann, al carui nume breton inseamna "prajitura cu unt". Dar cum poti sa te bucuri de un produs atat de gras fara sa exagerezi? Leo are un raspuns simplu. "Trebuie sa fii ca parizienii: mergi mult pe jos si practici moderatia", spune el. "Nu depasim patru tartine pe zi." Cum se degusta untul ca vinul Pentru Leo, degustarea untului este aproape un ritual. "Degustarea untului functioneaza ca si cum ai gusta vinul", explica el. "Trebuie sa iei lingura, sa o pui pe palat, pe limba, trebuie sa se topeasca putin, iar apoi aromele vor incepe sa apara una cate una." In viziunea sa, diferenta dintre unturi nu tine doar de ingredientele adaugate. Producatorii cu care lucreaza folosesc vaci selectate si lapte cu un continut mai ridicat de grasimi. Chiar si o diferenta aparent mica poate schimba produsul. Un plus de doua sau trei puncte procentuale in continutul de grasime "face cu adevarat o diferenta enorma", spune Leo. "Invatam cum sa-l stapanim" Pentru francezi, alegerea untului are aproape aceeasi incarcatura culturala pe care alte tari o acorda uleiului de masline. "Italienii aleg uleiul de masline, noi alegem untul", spune Leo. "Invatam cum sa-l stapanim." Succesul magazinului arata ca aceasta pasiune poate deveni si un fenomen turistic. Retelele de socializare au adus multimi de curiosi, iar afacerea are acum patru angajati. Iar lista sortimentelor nu pare sa aiba o limita. Dupa variantele cu fructe, ciocolata, usturoi salbatic, alge marine sau ierburi, Leo se gandeste deja la urmatoarele combinatii: unt cu aroma de croissant si, poate, unul cu violete. "Este nelimitat", spune proprietarul.