Economic

Ilie Bolojan a anuntat ca vineri dimineata a avut loc prima sedinta comitetului interministerial format din experti de la toate autoritatile implicate, care au ca obiectiv principal sa verifice inca o data si sa actualizeze proiectul care vizeaza lucrarile pe bratul Bala al Dunarii, de unde se alimenteaza pentru racirea instalatiilor si centrala de la Cernavoda, ale caror reactoare au fost inchise, pe 28 iulie si 13 august, din cauza nivelul extrem de scazut al fluviului. Este vorba de proiectul despre care Ilie Bolojan spunea inca din 31 iulie, dupa oprirea primei unitati de la Cernavoda, ca a vorbit cu ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruta, ca acesta sa dispuna scoaterea lui de la sertar, dupa ce fusese pus pe pauza in ultimii ani. Despre stadiul demersurilor in cazul acestui proiect, inclusiv actualizarea indicatorilor tehnico-economici, reporterul Mediafax a transmis, miercuri, solicitari oficiale atat la Ministerul Transporturilor, titularul proiectului, cat si direct pe adresa beneficiarului, Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Galati, aflat sub umbrela institutiei condusa in prezent interimar de Radu Miruta. Potrivit datelor oficiale, proiectul "Restaurarea si renaturarea zonei de bifurcatie a bratului Bala pentru asigurarea conditiilor de navigatie si de protectie a mediului pe Dunare" a fost aprobat la finantare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (P.T.) 2021 - 2027, si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii si are deja o serie de avize. Prin HG nr. 1.079/04.09.2024 au fost aprobati indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii care este de utilitate publica si interes national. Printr beneficiile indirecte ale proiectului se mentioneaza concret: "asigurarea debitului minim de apa pentru racirea a 4 reactoare la centrala nucleara de la CNE Cernavoda, cu asigurare de peste 97% (asigurarea normata de 97%, reprezinta conditia pentru functionarea unitatilor 3 si 4)". Valoarea totala a investitiei, inclusiv TVA (in preturi valabile la data de 21.02.2023, 1 euro = 4,9193 lei) este de 1.020.762.000 lei, potrivit actului normativ citat. Conform proiectului actual, perioada de implementare este de 60 luni, din care 12 luni durata de proiectare si 48 luni durata de executie lucrari. Perioada de garantie a lucrarilor este de 36 luni. Care sunt pasii "Un element important este legat de productia pe nuclear si vedem ceea ce a insemnat sa nu ai un debit de apa suficient la Cernavoda care sa asigure racirea centralei. Si deci mentinerea in functiune a centralei de la Cernavoda si dezvoltarea grupurilor 3 si 4 este o directie strategica, dar pentru asta e nevoie sa punem in practica proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de opt ani de zile, care are toate avizele obtinute, inclusiv cele de mediu, lucruri cat se poate de clare. Si aprobati indicatorii tehnico-economici din 2024, care printre alte obiective urmareste si cresterea debitului pe Dunarea Veche spre Cernavoda, in asa fel incat debitul actual sa fie aproape dublat pentru a asigura nu doar cantitatea de apa necesara pentru grupurile 1 si 2, ci si pentru 3 si 4. Nu putem vorbi de proiectele 3 si 4 daca aceasta lucrare nu este realizata", a declarat Ilie Bolojan. "Si in aceasta dimineata, la ora 10, a fost prima sedinta acestui comitet interministerial format din experti de la toate autoritatile implicate, care au ca obiectiv principal sa verifice inca o data acest proiect, car,e subliniez, este gata, sa verifice daca datele pe care s-a bazat proiectarea sunt conforme cu cele de astazi, pentru ca au fost incepute in urma cu 10 ani de zile, si in conditiile in care aceste date sunt fezabile, in conditiile in care expertii confirma ca solutiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, sa actualizam indicatorii tehnico-economici, sa-i reaprobam din nou, asa cum prevede legea si sa demaram cat mai repede posibil, prin Administratia Dunarea de Jos, cu sediul de la Galati, prin Ministerul Transporturilor, care este institutia care coordoneaza aceasta regie, proiectarea si executia in asa fel incat sa putem realiza proiectul tehnic si apoi sa incepem lucrarile, pentru a avea apa nu prin improvizatii pe care le putem sau nu le putem pune in practica, ci prin proiecte serioase", a subliniat premierul interimar. Potrivit lui Ilie Bolojan, finantarea ar urma sa fie asigurata asigurata in cea mai mare parte de la bugetul de stat. "Pentru asta inseamna 2-3 ani de zile de lucru serios si asta trebuie asigurat indiferent cine este premierul Romaniei, Ministrul Transporturilor sau Ministrul de Finante si asigurarea finantarii acestei lucrari trebuie facuta din bugetul national. De ce? Pentru ca Ministerul Transporturilor si-a supracontractat cu aproximativ 300% proiectele pe care le are pe fonduri europene, deci oricum am luat-o, diferenta este asigurata in cea mai mare parte de la bugetul de stat. Deci aceasta lucrare o consider ca este strategica si trebuie sa o punem in practica cat mai repede posibil", a declarat Ilie Bolojan. Productia de energie nucleara a Romaniei a ajuns la zero, joi dimineata, dupa oprirea controlata si a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavoda, ca masura de siguranta, dupa ce debitul Dunarii a scazut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru racirea instalatiilor, prima data in 23 de ani din acesta cauza. Centrala de la Cernavoda este operata de Nuclearelectrica, o companie controlata de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din actiuni si asigura, cu cele doua reactoare care au o capacitate instalata de aproximativ 700 MW, in conditii normale de functionare, aproximativ o cincime din productia de energie electrica a Romaniei. Romania este in stare de alerta energetica din 1 august, dupa inchiderea primei unitati de la Cernavoda din cauza debitului redus al Dunarii, care a dus si la injumatatirea productiei celor doua hidrocentrale de la Portile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia nationala.