Externe

Sute de studenti s-au adunat la Gara Centrala din Bruxelles, joi dimineata, in jurul orei 10:00, pentru a protesta impotriva reducerilor la invatamantul in limba franceza. Protestul a scapat rapid de sub control. Au fost lansate artificii, iar scutere au fost incendiate. Adaposturile de autobuz au fost, de asemenea, avariate, la fel ca si geamurile barurilor si restaurantelor, precum si semnele de circulatie. Bubuiturile de artificii se auzeau continuu. Conturile Antifa de pe Instagram au postat incontinuu fotografii ale actiunilor. Un protest studentesc din Namur a scapat, de asemenea, de sub control. [video width="540" height="674" mp4="https://www.mediafax.ro//wp-content/uploads/2026/06/1.mp4"][/video] Protestul nu a fost inabusit imediat. Prezenta politiei in vecinatatea garii a fost redusa sau inexistenta. Acest lucru contrasteaza cu zona din apropierea Parlamentului, unde strazile au fost inchise. In jurul orei 11:15, politia antirevolta era prezenta la gara, dar initial nu in numar mare. Cateva minute mai tarziu, tunul cu apa a fost desfasurat, iar mai multe intrari in Bruxelles Central au fost inchise temporar, dar acestea au fost redeschise ulterior. Politia a numit-o "adunare spontana" si a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestantii. "Serviciile de urgenta care au sosit la fata locului pentru a stinge incendiul au fost bombardate cu proiectile. Prin urmare, am folosit tunurile cu apa pentru a controla incendiul", a declarat purtatoarea de cuvant a politiei, Ilse Van de Keere, care recomanda evitarea centrului Bruxelles-ului. Dupa ce elevii au fost dispersati la gara, acestia s-au indreptat spre parlamentul francofon, unde multi profesori au venit si ei sa-si exprime nemultumirea fata de masurile planificate. Cand a avut loc votul privind reformele controversate ale educatiei, la ora 14:00, cativa protestatari au fortat intrarea in cladirea parlamentului Comunitatii Franceze, fortand cele doua usi de intrare. Au declansat cateva bombe fumigene, declansand alarma de incendiu, dar procedurile parlamentare au continuat neintrerupte, deoarece protestatarii nu au ajuns in hemiciclu. "Nu va faceti griji ca alarma se declanseaza ocazional", a declarat presedintele Parlamentului, Benoit Dispa (Les Engages). [video width="1080" height="1350" mp4="https://www.mediafax.ro//wp-content/uploads/2026/06/2.mp4"][/video] Politia confirma ca au avut loc incidente in diferite locatii din Bruxelles. Drept urmare, exista perturbari la mai multe statii de metrou, relateaza aceasta. In aceasta dimineata, un jurnalist Belga a fost martor la interventia politiei la statia de metrou Sint-Guido din Anderlecht. Tineri aruncasera garduri pe sine si golisera stingatoare de pe peroane. Majoritatea protestatarilor s-au intors ulterior acasa. De saptamani intregi exista tulburari in invatamantul francofon din cauza reformelor planificate de Comunitatea Franceza. Cea mai mare frustrare in randul tinerilor este " minervalul" , taxa de scolarizare pentru invatamantul superior. Aceasta urmeaza sa fie majorata drastic anul viitor la rata aplicabila in Flandra: 1.100 de euro pe an universitar. "Este vorba despre viitorul nostru", spune Mohammed, in varsta de 19 ani. El studiaza contabilitatea la un liceu din Tubeke. Poarta o pancarta pe care scrie: "Studiile sunt un drept, nu un lux". El clarifica: "As vrea sa am o diploma de master. Asta inseamna cinci ani de studiu. De cinci ori 1.100 de euro." Pentru unii tineri, este vorba despre mult mai mult. "Nu am primit o educatie decenta anul acesta", spun Fatima Diallo si Jasmine El Andalusi. Au 16 ani si frecventeaza Liceul Henriette Dachsbeck din Bruxelles. Multi profesori au intrat in greva sau au incetat frecvent sa lucreze anul acesta, spun ele. Pe langa asta a venit si lipsa profesorilor. "Am pierdut atat de multe. Si acum, din pacate, trebuie sa dam si examene." Au avut o ora de curs astazi. Dupa aceea, scoala a fost inchisa colectiv. La protest participa si profesorii [video width="800" height="800" mp4="https://www.mediafax.ro//wp-content/uploads/2026/06/3.mp4"][/video] Yasmina, in varsta de saptesprezece ani, participa la cursuri la Athenee Pagode; pe pancarta ei scrie " Glatinique l'education ", un joc de cuvinte tradus liber prin "Ministrul Glatigny ne strica educatia". "Nu am mijloacele sa-mi continui studiile. Aceasta masura transforma studiul in ceva pentru bogati." Multi profesori participa si ei la protest. "Decretul votat astazi schimba foarte mult, chiar daca, de fapt, nu ar trebui aprobat inca. Din punct de vedere democratic, acest lucru nu este grozav", spune profesorul de franceza si religie Remi Lehart. Acesta a calatorit la Bruxelles alaturi de colegii de la liceul Saint-Julien din Ath. "Politica are consecinte si pentru studenti, care vor plati taxe de scolarizare mai mari; acest lucru creeaza inegalitate", spune profesorul de istorie Bernard Mathieu de la liceul Saint-Julien. Intr-un fel, profesorii inteleg comportamentul elevilor furiosi din Bruxelles: "Cand, ca tanar, auzi ca vor urma masuri care iti pun in pericol viitorul, inteleg ca acest lucru poate evoca un sentiment de furie. Asta nu justifica violenta de astazi, dar o face mai usor de inteles", spune Lehart. O alta masura remarcabila este aceea ca profesorii din ultimii ani de liceu trebuie sa petreaca doua ore suplimentare in sala de clasa. Exista, de asemenea, masuri pentru a readuce in sala de clasa profesorii detasati. Guvernul Comunitatii Franceze spune ca nu are alta optiune. "Trebuie facute economii, altfel vom da faliment si profesorii pur si simplu nu vor putea fi platiti in cativa ani", a declarat deja vara trecuta ministrul-presedinte Elisabeth Degryse (Les Engages). Ea a subliniat ca salariul minim nu a fost indexat de ani de zile si ca studiul in Flandra este la fel de scump. In cadrul Comunitatii Franceze, nu exista multe alte linii bugetare de redus in afara de educatie: acest buget reprezinta aproximativ trei sferturi din bugetul total. Parlamentul Comunitatii Franceze urmeaza sa voteze masurile de austeritate in aceasta dupa-amiaza. Votul este controversat deoarece majoritatea nu respecta regulamentul de procedura. Dupa numeroase tactici de tergiversare din partea opozitiei, decretul a fost aprobat in comisie abia la inceputul acestei saptamani. Conform regulamentului, trebuie sa existe un interval de 84 de ore intre aprobarea in comisie si in sesiunea plenara. Cu toate acestea, majoritatea nu respecta acest termen limita, argumentand ca toata lumea este acum prea familiarizata cu continutul decretului, deoarece acesta a fost deja dezbatut mai bine de o luna. Opozitia, pe buna dreptate, nu este de acord cu acest lucru si solicita demisia presedintelui Parlamentului, Benoit Dispa (Les Engages). Pentru tinerii de pe strada, aceasta naratiune politica este un motiv in plus de protest, "pentru ca aceasta reforma este nedemocratica".