Politic-Social

"Sa stiti ca ne vom pastra punctul de vedere pe legea cu hidrocentralele, adica nu ne modificam si o consideram in forma asta a fi buna, mai ales ca a trecut si de controlul constitutional, a trecut si de CCR", a declarat Sorin Grindeanu, intrebat despre decizia presedintelui de a cere reexaminarea legii. Liderul PSD a insistat ulterior ca pozitia partidului ramane neschimbata. "PSD nu-si schimba punctul de vedere. Apropo si de legea hidrocentralelor", a spus Grindeanu. Intrebat daca il considera pe Nicusor Dan "prea incapatanat" in disputa privind hidrocentralele, liderul PSD a evitat un atac direct la adresa sefului statului. "Fiecare isi gestioneaza sau isi face politicile publice pe care le considera necesare. (...) Dar noi nu ne schimbam punctul de vedere apropo de aceasta lege a hidrocentralelor. Mai ales ca a trecut si de control de constitutionalitate", a raspuns Grindeanu. Nicusor Dan a retrimis legea in Parlament dupa ce pierduse la CCR Declaratiile liderului PSD vin la o zi dupa ce presedintele Nicusor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice incepute inainte de 29 iunie 2007. Mediafax a scris miercuri ca seful statului cere Parlamentului inclusiv sa analizeze din nou daca derogarea prevazuta de lege mai este necesara si justificata, dar si sa introduca verificari privind viabilitatea proiectelor si garantii suplimentare de mediu. Legea permite Ministerului Mediului, la solicitarea beneficiarului, sa modifice limitele unor arii naturale protejate si sa scoata anumite suprafete din interiorul acestora daca, la 29 iunie 2007, pentru terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotarari de Guvern sau decrete de stat, iar lucrarile fusesera deja incepute. Practic, actul normativ creeaza o procedura speciala pentru continuarea unor hidrocentrale incepute inainte ca terenurile pe care se afla sa intre sub un regim mai strict de protectie. CCR a respins sesizarea lui Nicusor Dan Nicusor Dan contestase anterior legea la Curtea Constitutionala. CCR a decis insa pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, sa respinga ca neintemeiata obiectia formulata de presedinte si a stabilit ca prevederile contestate, precum si legea in ansamblu, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate. Decizia nr. 735/2026 a fost publicata in Monitorul Oficial la inceputul lunii august. Dupa publicarea deciziei CCR, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre principalii sustinatori ai actului normativ, anunta ca legea se apropie de intrarea in vigoare. Presedintele a ales insa sa foloseasca si procedura cererii de reexaminare si a trimis pe 12 august legea inapoi Parlamentului. Ce vrea Nicusor Dan schimbat Printre problemele semnalate de Administratia Prezidentiala se afla lipsa unor criterii prin care sa fie verificat daca proiectele hidroenergetice aprobate in urma cu decenii mai sunt fezabile tehnic, rentabile economic si justificate din punct de vedere energetic. Presedintele cere, intre altele, verificarea stadiului lucrarilor, costurilor de finalizare, termenelor, cantitatii suplimentare de energie care ar urma sa fie produsa si a raportului dintre beneficiul energetic si impactul asupra mediului. O alta solicitare importanta priveste reteaua Natura 2000. CCR a interpretat mecanismul prevazut de lege ca fiind aplicabil ariilor naturale protejate de interes national, nu siturilor Natura 2000, insa Presedintia cere ca aceasta excludere sa fie scrisa explicit in lege, in special in situatiile in care aceleasi suprafete se suprapun. Administratia Prezidentiala mai solicita garantii suplimentare privind studiile si avizele de mediu si reanalizarea exceptiilor acordate lucrarilor de mentenanta, retehnologizare sau modernizare a unor capacitati energetice existente in zone protejate. Printre proiectele hidroenergetice aflate de mai multi ani in centrul disputei se numara Rastolita, Livezeni-Bumbesti, Cornetu-Avrig, Pascani, Surduc-Siriu, Cosmesti-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, Islaz si Cerna-Belareca, unele dintre acestea beneficiind deja de un regim special stabilit prin OUG 175/2022.