Politic-Social

Raed Arafat afirma, intr-o postare publicata duminica, ca neregulile privind dosarul ar fi fost descoperite in urma unor "verificari oficiale" privind modul in care a fost deschis si instrumentat. "Aceste verificari au confirmat ca procurorul si-a atras in mod artificial competenta in dosar, prin invocarea unei imprejurari de fapt plasmuite", sustine seful DSU. Dosarul vizeaza patru medici si o asistenta medicala angajati cu jumatate de norma la DSU, despre care procurorii suspecteaza ca ar fi fost platiti fara sa presteze activitatea pentru care fusesera angajati. Seful DSU respinge acuzatiile si sustine ca institutia a trimis anchetatorilor 44 de bibliorafturi, aproximativ 20.000 de pagini si aproape 8.000 de fisiere care ar demonstra ca acestia au muncit. Arafat: Am fost filati prin GPS, fotografiati si inregistrati ambiental Seful DSU afirma ca urmarirea penala a fost desfasurata mai mult de un an in rem, adica asupra faptelor, fara ca persoanele vizate sa fie informate sau sa isi poata exercita drepturile procesuale. Seful DSU sustine ca persoanele vizate, inclusiv el, au fost supuse, timp de aproximativ cinci luni, unor masuri complexe de supraveghere tehnica. Potrivit acestuia, masurile ar fi inclus urmarirea prin GPS, filajul si fotografierea persoanelor, precum si inregistrari audio, video si ambientale. Arafat afirma ca autorizarile ar fi fost acordate succesiv de aproximativ cinci judecatori de drepturi si libertati. El acuza insa ca solicitarile transmise instantelor ar fi continut "informatii false", in special in privinta implicarii unui general in aprobarea pontajelor. "Am fost filati, urmariti, inregistrati pe toate caile. GPS, filaj cu poze, inregistrare ambientala, inregistrare audio, inregistrare video", a declarat Raed Arafat. Generalul care ar fi atras competenta Parchetului Militar Arafat sustine ca procurorul a afirmat in documentele transmise judecatorilor ca un general ar fi semnat sau aprobat pontajele medicilor si ale asistentei medicale cercetate. Seful DSU afirma ca informatia este falsa, deoarece generalul conduce o alta structura decat cea in care lucrau persoanele respective. Conform explicatiilor sale, pontajele erau aprobate de directorul general civil al directiei, care este medic, de directorul general adjunct sau de o alta persoana desemnata din structura respectiva. Arafat sustine ca includerea generalului in dosar ar fi fost esentiala pentru ca investigatia sa fie instrumentata de Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel. In absenta unui militar cu gradul respectiv, dosarul ar fi trebuit, in opinia sa, sa fie cercetat de un parchet inferior sau de un parchet civil. "Informatiile pe baza carora s-au obtinut mandatele contineau date eronate, care sa arate judecatorilor ca exista un general implicat, care a semnat documente si a aprobat pontaje, lucru care este fals", a declarat Arafat. Ce ar fi constatat Inspectia Judiciara Raed Arafat afirma ca problema lipsei probelor privind implicarea generalului ar fi fost semnalata si in documentul primit de la Inspectia Judiciara. Potrivit interpretarii prezentate de seful DSU, aceasta situatie ridica problema atragerii incorecte sau chiar ilegale a competentei de catre procurorul militar. Arafat mai sustine ca Inspectia Judiciara ar fi remarcat durata mare a urmaririi penale in rem, desi anchetatorul ar fi stiut care sunt persoanele urmarite. In opinia sa, prin mentinerea investigatiei in rem si neacordarea unei calitati procesuale persoanelor vizate, acestea nu si-ar fi putut exercita in mod efectiv dreptul la aparare. Seful DSU a anuntat ca avocatii celor 13 persoane vizate pregatesc plangeri si sesizari pentru contestarea modului in care a fost instrumentat dosarul. Judecatorul ar fi respins perchezitiile la domiciliile celor 13 persoane Arafat a mai declarat ca procurorul a solicitat, in luna martie, autorizarea unor perchezitii la domiciliile si in birourile tuturor celor 13 persoane vizate. Cererea ar fi fost insa respinsa de un judecator de drepturi si libertati, care ar fi considerat masura nejustificata si disproportionata in raport cu gravitatea faptelor investigate. Potrivit relatarii lui Arafat, judecatorul ar fi aratat ca perchezitia domiciliara reprezinta una dintre cele mai grave ingerinte in viata privata si ca procurorul nu poate solicita accesul in locuintele oamenilor fara sa precizeze clar ce probe cauta. "Judecatorul nu i-a permis intrarea in casele si birourile noastre", a afirmat seful DSU. El sustine ca magistratul ar fi catalogat presupusa infractiune drept una minora si ar fi constatat ca datele stranse de procuror in cele aproximativ cinci luni de supraveghere nu justifica efectuarea perchezitiilor. Arafat spune ca, dupa respingerea solicitarii, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate. Arafat: Eventualele probleme privind pontajele sunt administrative, nu penale Raed Arafat recunoaste ca programul medicilor putea varia, deoarece acestia lucrau si in alte institutii medicale, efectuau garzi sau isi schimbau orele de lucru. El sustine insa ca orele pentru DSU erau recuperate, iar materialele solicitate erau predate institutiei. "Chiar daca ei sunt pontati pe un numar de ore, aceste ore le executa mai tarziu, dar ne livreaza materialele. Acest lucru l-am considerat acceptabil, decat sa nu ii avem si sa nu avem expertiza lor", a declarat seful DSU. Potrivit acestuia, eventualele neconcordante privind modul de intocmire a pontajelor reprezinta o problema administrativa care putea fi clarificata in interiorul institutiei, nu o fapta penala. Arafat sustine ca nu a existat intentia de a pacali statul sau de a obtine bani necuveniti si ca situatia putea fi lamurita prin "doua-trei discutii cu documentele pe masa", fara filaje si inregistrari ambientale. Ce acuzatie i-ar fi atribuita lui Raed Arafat Seful DSU afirma ca rolul care i-ar fi fost atribuit in dosar este acela de a fi exercitat presiuni pentru intocmirea unor pontaje false. Arafat respinge acuzatia si sustine ca, dupa studierea dosarului, nu a identificat nicio proba care sa demonstreze ca ar fi cerut cuiva sa ponteze in fals un angajat. El mai spune ca nu semneaza pontajele zilnice sau cele privind munca la distanta, acestea fiind aprobate de persoanele care conduc directiile in care lucreaza angajatii respectivi. "Nu am gasit nimic care sa probeze ca doctorul Arafat ar fi presat vreodata pe cineva sa ponteze fals vreun angajat fictiv", a declarat secretarul de stat. Arafat afirma ca una dintre declaratiile existente la dosar ar demonstra, dimpotriva, ca persoanele investigate au muncit efectiv pentru DSU. Seful DSU anunta demersuri impotriva procurorului Raed Arafat considera ca ancheta a fost instrumentata in mod "abuziv" si afirma ca situatia nu poate ramane fara consecinte. El spune ca este in continuare ingrijorat deoarece procurorul pastreaza controlul asupra dosarului si ar putea solicita alte masuri impotriva persoanelor cercetate. "Nu stim daca locul acestui dosar este la Parchetul Militar. Din ce citim si din ce am inteles, nu este locul lui la Parchetul Militar", a declarat Arafat. Seful DSU a invocat si riscul ca eventuale perchezitii sa provoace prejudicii de imagine greu de reparat, chiar daca ulterior s-ar stabili ca acuzatiile nu sunt intemeiate. "Stirea negativa va face loc peste tot, iar daca se descopera ca nu este nimic adevarat, foarte putini vor afla acest lucru", a spus el. Arafat anunta ca toate demersurile vor fi realizate pe cale legala, prin avocatii care reprezinta cele 13 persoane. Contextul dosarului angajarilor fictive de la DSU Ancheta a devenit publica pe 27 martie 2026, cand procurorii militari au desfasurat activitati procedurale la sediul Departamentului pentru Situatii de Urgenta si au ridicat documente si telefoane mobile apartinand unor angajati, inclusiv telefonul lui Raed Arafat. DSU a transmis atunci ca dosarul se afla in faza de urmarire penala in rem, ceea ce inseamna ca investigatia privea faptele, nu persoane acuzate oficial. Institutia preciza ca, la acel moment, nicio persoana nu avea calitatea de suspect sau inculpat si ca va pune la dispozitia anchetatorilor toate documentele solicitate. Potrivit informatiilor publicate initial pe surse judiciare, procurorii verificau posibile angajari fictive, pontaje si sporuri acordate unor medici despre care exista suspiciunea ca ar fi fost platiti pentru o activitate neprestata in realitate. La 1 aprilie, Raed Arafat a respins categoric existenta unor angajari fictive in cadrul DSU si a afirmat ca informatiile privind implicarea sa intr-o activitate ilegala sunt false sau grav scoase din context. El declara atunci ca va coopera cu organele judiciare pentru clarificarea completa a situatiei. In declaratia actuala, seful DSU sustine pentru prima data in detaliu ca problema nu priveste doar temeinicia acuzatiilor, ci si competenta Parchetului Militar, datele prezentate judecatorilor si proportionalitatea masurilor de supraveghere. La momentul redactarii, documentul atribuit Inspectiei Judiciare nu a fost prezentat integral in spatiul public, iar Parchetul Militar nu a oferit public un punct de vedere asupra noilor acuzatii formulate de Raed Arafat.