Zf 24

Oamenii traiesc mai mult, insa sistemele financiare continua sa fie construite pe ideea unor cariere lineare, a unor gospodarii stabile si a unei singure treceri la pensie, arata raportul "The Future of Personal Finance" (Viitorul finantelor personale), realizat de UniCredit impreuna cu National Innovation Centre for Ageing din Marea Britanie.

Potrivit studiului, longevitatea nu mai este o problema demografica a viitorului, ci una care cere reproiectarea produselor si serviciilor financiare inca de acum. O viata mai lunga inseamna perioade mai lungi de expunere la intreruperi ale veniturilor, probleme de sanatate, responsabilitati de ingrijire si costuri in crestere, iar deciziile financiare importante devin mai dese si mai legate intre ele.

Speranta de viata la nivel global a ajuns la 73,5 ani in 2025, in timp ce doar 34% dintre adultii din tarile incluse in studiile OCDE au atins nivelul minim de educatie financiara. In plus, 16,2% din populatia Uniunii Europene este expusa riscului de saracie sau excluziune sociala, ceea ce arata ca beneficiile unei vieti mai lungi nu sunt distribuite egal, potrivit raportului.

Autorii identifica patru schimbari majore care creeaza noi cerinte pentru banci, angajatori si companiile orientate catre consumatori: parcursurile de viata flexibile, impartirea responsabilitatilor financiare, planificarea anticipativa si veniturile flexibile.

Prima schimbare priveste renuntarea la etapele fixe ale vietii. La nivel global, 40% dintre oameni spun ca au trecut prin instabilitate financiara dupa o intrerupere neplanificata a carierei, cauzata de o pauza profesionala, de o boala sau de o pensionare neasteptata. In Croatia, de exemplu, tinerii pleaca din casa parintilor la o varsta medie de 31,1 ani, cu aproape cinci ani mai tarziu decat media UE.

Recalificarea, ingrijirea unei rude, revenirea la munca sau retragerea treptata din activitate se pot transforma in penalitati financiare. Raportul sustine ca bancile, asiguratorii si angajatorii ar trebui sa dezvolte modele de eligibilitate, rambursare, economisire si beneficii care se adapteaza la schimbarile din munca, venituri si familie.

A doua schimbare este faptul ca gestionarea banilor devine o responsabilitate impartita intre gospodarii si generatii. In UE, 45% din populatie este implicata in activitati de ingrijire neplatita, iar una din zece persoane are simultan mai multe roluri de ingrijitor.

Persoanele care ingrijesc, cele mai multe fiind femei, au adesea venituri mai mici, contributii mai reduse la pensie si o siguranta financiara mai scazuta la varste inaintate. Raportul vede aici o oportunitate pentru accesul delegat securizat, planificarea financiara comuna si permisiunile multi-utilizator, fara ca utilizatorii sa piarda controlul sau confidentialitatea.

A treia schimbare este legata de anticipare. La nivel mondial, 1,3 miliarde de adulti raman in afara sistemului financiar formal, peste jumatate dintre ei fiind concentrati in opt tari. Pe de alta parte, 41% dintre respondentii unui sondaj N26 au declarat ca economisesc lunar, iar o treime pun bani deoparte pentru urgente sau achizitii importante.

A patra schimbare arata ca flexibilitatea devine o noua forma de siguranta. In 2025, 72% dintre angajatii americani inclusi in cercetare aveau cel putin o sursa secundara de venit, iar 59% dintre angajatii chestionati la nivel global au spus ca ar prefera controlul asupra programului de lucru in locul unui salariu mai mare.

Veniturile neregulate nu ar trebui sa insemne automat acces mai redus la credite, protectie sau acumulare de avere pe termen lung, spun autorii. Pentru companii, tendinta creeaza cerere pentru sisteme de plata care pot integra mai multe surse de venit si pot imparti banii intre cheltuieli, economii, asigurari si taxe, iar angajatorii pot ramane competitivi prin protectie portabila, sprijin pentru recalificare si formule de pensionare graduala.

"Longevitatea traita in bune conditii tine de bogatia experientelor de viata, nu doar de durata acesteia. Aceasta cercetare arata de ce finantele personale trebuie sa functioneze acum ca o infrastructura a vietii: ajutand oamenii sa isi pastreze optiunile deschise pe masura ce invata, castiga, ingrijesc, se recupereaza si se reinventeaza de-a lungul unei vieti mai lungi. Castigatoare vor fi organizatiile care fac complexitatea mai usor de gestionat fara a reduce autonomia individului", a declarat Nic Palmarini, directorul UK National Innovation Centre for Ageing.