Economic

Fenomenul nu este singular in Europa, insa Romania se numara printre tarile cele mai afectate. Potrivit estimarilor Eurostat, populatia Romaniei ar urma sa scada de la aproximativ 19 milioane de locuitori in 2025 la circa 14,4 milioane in 2100. Asta inseamna o pierdere de peste 4,6 milioane de persoane. [caption id="attachment_23721644" align="alignnone" width="1024"] Sursa foto: Eurostat[/caption] Datele indica o scadere treptata de la un an la altul, fara perioade de revenire semnificativa. Practic, Romania intra intr-un proces demografic de lunga durata, dificil de inversat. Astfel, intre 2025 si 2026 populatia se reduce de la 19.043.151 la 19.000.103, iar intre 2030 si 2100 analiza arata un declin care porneste de la o populatie de circa 18 milioane de cetateni la circa 14 milioane. Acest tip de evolutie este specific tarilor care se confrunta simultan cu natalitate scazuta si emigratie ridicata. Pe termen lung, efectele devin vizibile nu doar in statistici, ci si in economie, piata muncii si sistemele sociale. Scaderea populatiei nu inseamna doar mai putini locuitori, ci si o schimbare profunda a structurii demografice. Numarul persoanelor active va scadea, in timp ce populatia varstnica va creste. Acest lucru pune presiune pe sistemul de pensii, pe piata muncii si pe serviciile publice. In lipsa unor masuri eficiente, dezechilibrul poate deveni tot mai greu de gestionat. Un alt efect important este reducerea bazei economice. Mai putini angajati inseamna o productivitate mai mica si, implicit, o crestere economica mai lenta. Toata Europa pierde populatie, dar nu uniform La nivelul Uniunii Europene, tendinta este similara, insa mai moderata. Populatia totala a UE ar urma sa scada de la peste 451 de milioane la aproximativ 398 de milioane pana in 2100. Diferenta majora este ca unele state reusesc sa compenseze declinul prin migratie sau politici demografice, in timp ce altele, inclusiv Romania, pierd populatie intr-un ritm mai accelerat. Aceasta diferenta creeaza dezechilibre tot mai mari intre statele membre. In 2025, populatia UE a fost estimata la 451,8 milioane de persoane. Tendinta de crestere a fost reluata din 2022, dupa perturbarile cauzate de pandemia de COVID-19 in 2021. Cu toate acestea, specialistii preconizeaza ca populatia va continua sa creasca in urmatorii trei ani, atingand un nivel maxim de 453,3 milioane in 2029. Apoi, scaderea va fi treptata pana la 398,8 milioane in 2100. Estimarile se bazeaza pe ipoteze privind convergenta partiala a modelelor de fertilitate, mortalitate si migratie ale tarilor UE. Un trend greu de inversat Proiectiile Eurostat nu sunt predictii fixe, dar arata directia in care se indreapta Romania daca tendintele actuale continua. Scaderea natalitatii, migratia si imbatranirea populatiei sunt factori care actioneaza simultan si care, in lipsa unor schimbari majore, vor continua sa reduca populatia. Pe termen scurt, efectele pot parea limitate. Pe termen lung insa, impactul devine structural si afecteaza intreaga societate. Intre 2025 si 2100, se preconizeaza ca ponderea copiilor, a tinerilor si a persoanelor in varsta de munca in populatia totala a UE va scadea. Ponderea copiilor si a tinerilor, cu varste cuprinse intre 0 si 19 ani, va scadea de la 20 % la 17 %, in timp ce cea persoanelor cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani se estimeaza ca se va reduce de la 58 % la 50 % pana in 2100. Speranta de viata ridicata In schimb, va creste proportia grupurilor de varsta de 65 de ani si peste. Astfel, ponderea persoanelor cu varste intre intre 65 si 79 de ani va creste de la 16 % in 2025 la 17 % in 2100, in timp ce ponderea persoanelor cu varsta de 80 de ani si peste se preconizeaza ca va creste de la 6% la 16%. Datele Eurostat arata ca in 2025 societatea este caracterizata de o speranta de viata ridicata, o mortalitate scazuta si rate scazute ale natalitatii. Populatia este alcatuita in principal din persoane active cu varsta peste 50 de ani, in timp ce ponderea tinerilor sub 20 de ani este considerabil mai mica.