Externe

Potrivit evaluarilor serviciilor de informatii, atacurile sunt concepute astfel incat sa produca pagube si sa afecteze lanturile de aprovizionare militara ale Ucrainei, fara a ajunge la un nivel care sa determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apararea colectiva, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc in Estonia, unde o cladire apartinand companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiata pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fara pilot si furnizeaza echipamente militare Ucrainei. Trei cetateni letoni au fost retinuti in Letonia in legatura cu suspiciunea de incendiere. Autoritatile estoniene investigheaza inclusiv posibilitatea ca incidentul sa fi fost un act de sabotaj si sa existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii si companiilor care sprijina capacitatea militara a Ucrainei in state NATO. Un oficial NATO a declarat ca Rusia si-a intensificat in ultimii ani campaniile de destabilizare impotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat si acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupari infractionale pentru atacuri in Europa Potrivit unei evaluari occidentale, serviciul rus de informatii militare GRU ar fi schimbat partial modul in care desfasoara astfel de operatiuni. In loc sa trimita agenti direct in tarile vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infractional. Seful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mezviets, afirma anterior ca agentii GRU nu sunt vazuti in mod obisnuit calatorind fizic in tarile baltice. Potrivit acestuia, agentii rusi ar ramane in Rusia si ar recruta persoane din grupari criminale prin intermediul aplicatiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din tara vizata, care ar fi platite inclusiv in criptomonede. Aceasta metoda ar permite Moscovei sa pastreze negarea plauzibila si sa faca mai dificila atribuirea directa a atacurilor catre Rusia. Rusia si fabricile de armament din Bulgaria, Italia si Cehia In luna august au fost raportate si alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternica a avut loc la o fabrica apartinand EMCO, unul dintre cei mai mari producatori privati de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, munitie de artilerie de 155 mm destinata Ucrainei. Incendiul initial ar fi pornit de la un camion parcat in apropierea unui depozit. Trei zile mai tarziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, in apropiere de Roma. In acest caz, autoritatile au indicat un incendiu izbucnit intr-o unitate de procesare a prafului de pusca, fara ca o cauza sa fi fost stabilita imediat. In Cehia, un incendiu a afectat aproape in totalitate o fabrica ce produce drone si sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost retinute in cadrul unei anchete privind o posibila implicare rusa. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare sase persoane pentru o tentativa de incendiere a unei fabrici care furnizeaza Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar incerca sa provoace diviziuni in NATO Serviciile occidentale considera ca operatiunile de sabotaj au si o componenta politica. Atacurile ar putea testa modul in care reactioneaza statele NATO si ar urmari sa creeze diferente de pozitie intre membrii aliantei. Tarile din estul NATO, in special statele baltice si Polonia, au adoptat o pozitie ferma fata de Rusia si au cerut in repetate randuri o reactie mai dura la actiunile Moscovei. In schimb, unele state occidentale sunt mai prudente in atribuirea publica a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat in repetate randuri ca presupusele operatiuni de sabotaj rusesti sunt "nesabuite si periculoase" si a sustinut necesitatea unui raspuns "clar, rapid si decisiv". Un oficial NATO a transmis ca alianta isi consolideaza rezilienta si isi dezvolta instrumentele pentru contracararea actiunilor hibride, inclusiv a activitatilor desfasurate prin intermediari. In lipsa unor canale diplomatice eficiente intre Moscova si capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o noua proba pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fara ca tensiunile sa escaladeze intr-un conflict direct.