Politic-Social

"Platim sanatatea de doua ori. Si ni se pare deja normal", afirma Cristina Pruna. Deputata invoca rezultatele unui studiu APSAP, potrivit caruia 81,6% dintre respondenti considera ca nivelul impozitarii din Romania este excesiv, in timp ce 65,6% spun ca, atunci cand au o problema de sanatate, aleg de regula serviciile medicale private. Studiul a adunat 3.591 de raspunsuri in perioada martie 2025 - august 2026. In cazul angajatilor din mediul privat, procentul celor care spun ca apeleaza de regula la medicina privata ajunge la 72,3%, iar in sectorul public este de 53,1%. Cristina Pruna sustine ca situatia arata o problema structurala a actualului sistem. "Adica statul iti ia in fiecare luna bani pentru sanatate. Obligatoriu. Dupa care ai nevoie de un consult, de o analiza, de un RMN. Nu vrei sa astepti cu lunile. Te duci la privat. Si platesti din nou. O data prin taxe. A doua oara cu cardul", afirma deputata. Ce propune, de fapt, proiectul Cristinei Pruna Propunerea sustinuta de Cristina Pruna nu inseamna, in forma depusa in Parlament, ca orice factura emisa de o clinica privata ar urma automat sa fie platita din CASS. Proiectul PL-x 186/2024 propune infiintarea unui sistem de asigurari private de sanatate de baza si posibilitatea ca asiguratul sa isi aleaga un asigurator privat. Acesta ar putea primi, in numele contribuabilului, o parte din banii colectati in prezent prin Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate. Camera Deputatilor descrie explicit scopul proiectului drept "demonopolizarea" CNAS si acordarea posibilitatii de alegere a asiguratorului pentru pachetul de baza. In forma initiala, suma ce putea fi transferata catre asiguratorul privat era plafonata la maximum 50% din contributia de asigurari de sanatate aferenta unui salariu minim brut, nu la jumatate din CASS platit efectiv de fiecare contribuabil. "Daca aleg sa fac o investigatie la privat, de ce macar o parte din cost nu poate fi acoperita din contributia pe care deja am platit-o? De ce trebuie CNAS sa pastreze monopolul asupra banilor nostri?", intreaba Cristina Pruna. Deputata sustine ca o astfel de reforma nu ar presupune renuntarea la principiul solidaritatii sau la sistemul public. "Inseamna sa ii dai fiecarui roman mai multa libertate de alegere asupra banilor pe care oricum ii plateste pentru sanatate. Inseamna concurenta si presiune pentru servicii mai bune. Banii trebuie sa urmeze pacientul", afirma parlamentara. Important: si acum poti merge la privat cu servicii decontate de CNAS In actualul sistem, distinctia dintre "stat" si "privat" nu este totala. Clinicile si spitalele private care au contract cu casele de asigurari pot furniza servicii decontate din fondurile publice, in limitele contractelor si ale pachetelor prevazute de sistem. CNAS publica listele furnizorilor publici si privati aflati in contract cu casele de asigurari. Problema apare in cazul serviciilor care nu sunt contractate sau pentru care fondurile ori locurile decontate sunt epuizate: pacientul poate ajunge sa suporte integral costul. CNAS precizeaza, de asemenea, ca exista categorii de servicii care nu sunt decontate din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate. Schimbarea ceruta de Pruna ar introduce concurenta intre CNAS si asiguratori privati pentru administrarea unei parti din contributiile obligatorii. Proiectul este in Parlament din 2024 si are raport de respingere Initiativa a fost depusa de 40 de parlamentari, majoritatea USR, iar Cristina Pruna figureaza printre initiatori. Senatul a respins proiectul pe 11 martie 2024, dupa care acesta a ajuns la Camera Deputatilor, care este for decizional. Proiectul s-a lovit insa de opozitie institutionala. Guvernul a transmis in mai 2024 un punct de vedere negativ, iar Comisia pentru sanatate a Camerei Deputatilor a intocmit un raport de respingere. La 18 august 2026, fisa oficiala a proiectului il indica in continuare in stadiul "raport depus; urmeaza sa intre pe ordinea de zi". Nici Autoritatea de Supraveghere Financiara nu a sustinut proiectul in forma propusa. ASF a apreciat ca reglementarea este insuficient dezvoltata pentru un domeniu atat de complex si ca, in forma analizata, nu reprezinta "o alternativa viabila", desi a recunoscut potentialele beneficii ale unei libertati mai mari de alegere pentru pacienti. Romania are in continuare cheltuieli mari platite direct de pacienti Discutia reapare intr-un sistem medical in care cheltuielile suportate direct de populatie au o pondere importanta. Analiza sistemului de sanatate din Romania publicata in 2026 de European Observatory on Health Systems and Policies arata ca platile directe ale gospodariilor reprezentau peste o cincime din totalul cheltuielilor pentru sanatate, potrivit celor mai recente date comparabile folosite in raport. Acesta este si argumentul politic pe care Cristina Pruna incearca sa il readuca in prim-plan: contribuabilul sa poata decide, intr-o masura mai mare decat in prezent, cine administreaza o parte din banii pe care ii plateste obligatoriu pentru sanatate.