Cultura si divertisment

Dupa zile sau saptamani in care programul a fost mai relaxat, revenirea brusca la ore fixe, responsabilitati, termene-limita si problemele de la serviciu poate fi resimtita mai intens decat ne-am astepta. Nu este neobisnuit ca primele zile dupa vacanta sa fie insotite de o stare de "blazare", oboseala sau chiar tristete. De ce ne afecteaza intoarcerea din concediu Concediul inseamna, inainte de toate, o iesire din rutina zilnica. Ne culcam si ne trezim la alte ore, avem mai putine obligatii, petrecem mai mult timp facand lucrurile care ne plac si, pentru o perioada, ne putem desprinde de problemele profesionale. La intoarcere, schimbarea poate fi aproape brusca. De la zile fara un program strict se ajunge din nou la alarma, trafic, sedinte, e-mailuri si o lista lunga de sarcini. Psihologii spun ca revenirea poate fi mai dificila atunci cand concediul vine dupa o perioada lunga si solicitanta la locul de munca sau cand vacanta nu a fost, in realitate, suficient de odihnitoare. Conteaza si mediul in care ne intoarcem. Un volum mare de munca acumulat, termenele-limita, conflictele sau nemultumirile care existau inainte de concediu pot face ca revenirea sa fie resimtita mult mai puternic. Ce se intampla cu starea noastra de bine Cercetarile sustin ideea ca vacanta are efecte reale asupra starii de bine, dar acestea nu dureaza neaparat foarte mult dupa intoarcerea la munca. O meta-analiza care a analizat sapte studii a gasit efecte pozitive ale concediului asupra starii de sanatate si a bunastarii, insa aceste beneficii au inceput sa dispara dupa reluarea activitatii profesionale. Un alt studiu, realizat pe 80 de angajati, a urmarit starea lor inaintea concediului, in timpul vacantei si in zilele de dupa revenirea acasa. Participantii au raportat o imbunatatire a starii de bine in timpul vacantei, insa efectul s-a diminuat relativ rapid. Experientele de relaxare si desprindere psihologica de munca au fost asociate cu o stare mai buna chiar si dupa intoarcere, in timp ce munca in timpul concediului a avut un efect negativ asupra starii de bine ulterioare. Asadar, nu este important doar faptul ca plecam in concediu, ci si cat de mult reusim sa ne desprindem de munca in perioada respectiva. De ce putem fi tristi tocmai dupa o vacanta frumoasa Un aspect interesant este ca vacanta ne poate face sa observam mai clar ce nu ne place la viata de zi cu zi. In concediu avem timp si spatiu mental pentru noi. Putem dormi mai mult, ne putem plimba, putem sta cu familia sau prietenii, putem citi, calatori ori pur si simplu nu putem face nimic. Contrastul cu rutina obisnuita poate deveni astfel foarte evident. Daca in vacanta ne simtim relaxati si in viata de zi cu zi suntem permanent stresati, intoarcerea poate scoate aceasta diferenta in evidenta. Psychology Today descrie acest fenomen drept "post-vacation blues" si noteaza ca distanta fata de rutina obisnuita ne poate determina sa comparam felul in care ne simtim in concediu cu modul in care ne simtim acasa si la serviciu. Aceasta comparatie poate contribui la o stare de tristete, dezamagire sau stres. Exista si un fenomen numit "leisure sickness", asociat cu simptome precum oboseala, durerile de cap, nelinistea sau starea de rau in perioadele de relaxare ori in jurul tranzitiei dintre munca si timp liber. Cum facem revenirea mai usoara Una dintre cele mai simple strategii este sa nu transformam intoarcerea intr-un soc. Poate fi util sa revenim acasa cu o zi inainte de reluarea serviciului, astfel incat sa avem timp sa ne odihnim, sa ne reorganizam programul si sa rezolvam lucrurile administrative. Ideea este sa existe o perioada de tranzitie, nu o trecere instantanee de la vacanta la un program aglomerat. O alta strategie este sa pastram in viata de zi cu zi cateva dintre lucrurile care ne-au facut placere in concediu. Daca ne-a facut bine sa mergem pe jos, putem introduce plimbari regulate. Daca ne-am bucurat de lectura, putem pastra cateva minute pentru citit. Daca timpul petrecut cu prietenii ne-a ajutat, putem programa intalniri si dupa revenirea la serviciu. Psychology Today recomanda, de asemenea, sa avem programat ceva placut pentru prima saptamana dupa intoarcere. Nu trebuie sa fie o noua vacanta: poate fi o cina cu prietenii, o iesire, un spectacol sau orice activitate pe care o asteptam cu placere. La fel de important este sa nu avem asteptarea ca vom functiona din prima zi la capacitate maxima. Revenirea presupune o readaptare, iar cateva zile de oboseala sau lipsa de chef nu inseamna automat ca exista o problema psihologica. Cand nu mai este doar "sindrom post-concediu" Starea de rau de dupa vacanta este, de regula, temporara. Daca insa lipsa de energie si motivatie persista, iar alaturi de ele apar anxietate, tristete accentuata, probleme de somn, dificultati importante de concentrare sau pierderea interesului pentru activitatile care inainte ne faceau placere, situatia merita analizata mai atent. In aceste cazuri, nu este indicat sa punem automat totul pe seama "sindromului post-concediu". O discutie cu un psiholog poate ajuta la identificarea cauzelor si la gasirea unor solutii inainte ca starea respectiva sa inceapa sa afecteze semnificativ viata profesionala sau personala. Concediul nu trebuie sa fie doar o pauza Poate cea mai utila intrebare dupa vacanta nu este "Cum scap mai repede de starea asta?", ci "Ce mi-a facut bine in concediu si cum pot pastra o parte din acel lucru in viata mea obisnuita?" Vacanta poate fi si un moment de reflectie. Daca am dormit mai bine, poate ca avem nevoie de mai mult somn si acasa. Daca ne-a facut bine timpul petrecut in aer liber, poate ca putem introduce mai multa miscare in program. Daca ne-am simtit mai bine pentru ca nu am verificat permanent e-mailurile, poate ca avem nevoie de limite mai clare intre serviciu si timpul personal. Concediul ne poate ajuta sa ne odihnim, dar ne poate arata si cat de dezechilibrata a devenit uneori rutina in care ne intoarcem. Iar daca "blues-ul" de dupa vacanta revine constant, poate merita analizata nu vacanta, ci viata de la care plecam si la care ne intoarcem.