Politic-Social

Doua partide, aceleasi metode: cazul Adrian Vestea vs PNL (2026), cazul Sorin Grindeanu vs PSD (2017) Cu un vot de 41 pentru si 13 impotriva, PNL, sub conducerea lui Ilie Bolojan, a decis ieri in sedinta BPN ca nu sustine in Parlament a investitura a lui Adrian Vestea, propriul vicepresedinte PNL, pentru functia de premier, desi acesta a fost desemnat duminica dimineata de presedintele Nicusor Dan, pentru aceasta pozitie. Liderul PNL, Ilie Bolojan, suparat ca Nicusor Dan nu l-a consultat in desemnare, a mers si mai departe: a cerut ca pana astazi la ora 10.00 Adrian Vestea sa-si depuna mandatul de premier desemnat iar cine va contesta deciziile PNL - fie prin a accepta sa fie intr-un eventual Executiv Vestea sau va vota cabinetul acestuia va fi exclus din PNL. In 2017, printr-o situatie similara a trecut si PSD, contestat acum de Ilie Bolojan. In 2017, partidul (PSD) si-a dat jos premierul din exercitarea functiei, in 2026 - partidul (PNL) isi opreste premierul desemnat in a accede in functie. In iunie 2017, dupa doar cateva luni de guvernare, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu. Pentru ca la acea vreme, Grindeanu a refuzat sa demisioneze din functia de premier, PSD a depus si a votat o motiune de cenzura impotriva propriului guvern, caz unic la acel moment in istoria democratica a tarii. Scandalurile interne din partide, pe fondul subrezirii puterii liderului, s-au repetat si in 2018. In perspectiva unei condamnari definitive, aflat in conflict cu presedintele Klaus Iohannis la acea vreme, PSD condus de Liviu Dragnea a decis ca si al doilea premier PSD sa demisioneze. In ianuarie 2018, Mihai Tudose, succesor al lui Grindeanu, a avut o soarta similara, pecetluita tot de partid. In urma pierderii sprijinului politic in Comitetul Executiv National al PSD, Mihai Tudose a fost fortat sa isi inainteze demisia. Scandalurile interne din PNL au dus la prabusirea propriilor guverne, partidul "jucand" cu Presedintele Romaniei Desi nu si-a prabusit pana acum direct premierii prin motiune de cenzura proprie, si PNL a provocat prabusirea propriilor guverne prin conflicte interne sau fortarea schimbarii conducerii. In februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin motiune de cenzura in urma unei strategii politice deliberate a PNL, in acord cu Presedintele Klaus Iohannis, care dorea declansarea alegerilor anticipate, o strategie blocata ulterior de contextul aparitiei pandemiei. Guvernul Orban 2 a fost reinvestit in martie 2020, pe fondul raspandirii coronavirusului. A guvernat pana pe 7 decembrie 2020, cand Orban a demisionat in urma alegerilor parlamentare, cand PNL s-a clasat pe locul 2 dupa PSD. Ministrul Apararii, Nicolae Ciuca, un apropiat al lui Klaus Iohannis, a fost desemnat prim-ministru interimar iar guvernul a continuat sa functioneze temporar pana la validarea urmatorului guvern Citu, pe 23 decembrie 2020. In 2021, conflictul intern intens din PNL dintre tabara lui Florin Citu si cea a lui Ludovic Orban, suprapus pe o criza majora cu partenerii de coalitie din USR, a dus la izolarea politica a premierului, puternic contestat la acea vreme. Fara sprijinul lui Klaus Iohannis, Guvernul Citu a picat in final prin motiune de cenzura initiata de Opozitie si sustinuta de fostii parteneri de guvernare (USR), insa criza a fost alimentata masiv de dinamica din interiorul PNL. Guvernul Citu a cazut cu 281 voturi, insa parlamentarii PNL au fost prezenti si nu au votat. Motiunea a trecut cu voturile PSD, USR si AUR. Conflictele sefilor de partide mainstream cu presedintii Romaniei: Ilie Bolojan - Nicusor Dan (2026), Liviu Dragnea - Klaus Iohannis (2017) Spre deosebire de situatiile anterioare in care PNL "a pus umarul" la prabusirea deliberata sau nu a propriului Guvern in acord cu presedintele Romaniei, in iunie 2026 schimbarea majora o reprezinta faptul ca PNL si Ilie Bolojan - premier demis - se pozitioneaza intr-un conflict deschis cu presedintele Romaniei, Nicusor Dan. Ilie Bolojan l-a acuzat pe presedintele Nicusor Dan de acte "ostile", de "o evidenta incercare de rupere a PNL, intentie intuita inca de la doborarea guvernului in interesul PSD". "Incercarea de a impune unui partid un premier din randurile sale, fara a avea macar o consultare prealabila si dupa toate deciziile luate in unanimitate de forurile partidului, incalca orice principiu de colaborare politica loiala", a spus Bolojan. "PNL nu va sustine instalarea unui astfel de Guvern avand in vedere atat modalitatea in care s-a facut aceasta desemnare cu incalcarea spiritului democratie parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fara consultarea partidului", a anuntat Ilie Bolojan dupa sedinta BPN a PNL. In 2017, cand premierul PSD Sorin Grindeanu a inceput sa refuze ordinele politice ale partidului - cum ar fi emiterea unor noi ordonante pe justitie dupa abrogarea OUG 13, Liviu Dragnea, presedintele de partid aflat in dificultate in procesele sale din Justitie, a concluzionat ca Grindeanu executa directivele lui Iohannis, ale "statului paralel" si serviciilor, nu ale PSD. Dragnea a declarat public ca "din momentul in care a fost la Iohannis acasa, ceva in el s-a schimbat iremediabil", sustinand ca dupa acele intalniri Grindeanu a devenit absent si neimplicat in aplicarea programului de guvernare: "In momentul in care a fost acasa la Iohannis, la Sibiu, cu sotia lui, dus de Paul, de atunci, Sorin si-a schimbat privirea. Nu m-a deranjat pe mine... A inceput sa devina foarte, foarte neimplicat in activitatea guvernamentala. Multi ministri imi spuneau asta, cel care venea foarte des si imi spunea asta era Mihai Tudose, care era ministru, cred ca la Economie, si imi spunea: "Dom-le, nu mai discuta cu noi". In momentul in care PSD i-a retras sprijinul politic, Sorin Grindeanu a refuzat sa plece de la Palatul Victoria. Liviu Dragnea a vazut in aceasta baricadare o strategie coordonata direct de Klaus Iohannis pentru a sparge majoritatea parlamentara PSD-ALDE si a bloca numirea unui alt premier social-democrat.