Politic-Social

Aspretele (Romanichthys valsanicola), una dintre cele mai rare specii de pesti de apa dulce din Europa, supravietuieste in prezent exclusiv in raul Valsan. Monitorizarea anuala realizata in perioada 22-25 septembrie 2026 a identificat 150 de exemplare in noua dintre cele 21 de statii de monitorizare, pe aproximativ 10 kilometri de rau. Potrivit datelor prezentate de Fundatia Centura Verde, 114 exemplare, reprezentand 76% din totalul pestilor identificati, au fost gasite pe un sector de numai 450 de metri, aflat in zona Bradetu. Organizatia sustine ca acest nucleu al populatiei este afectat de doua probleme majore: in amonte se afla un prag de beton care impiedica deplasarea aspretelui, iar in aval este amplasata statia de epurare Bradetu, despre care fundatia afirma ca nu functioneaza in parametri si contribuie la poluarea raului. Exemplarele scad in aval de statia de epurare Datele monitorizarii indica si o scadere a numarului de exemplare in aval de statia de epurare. In 2025 au fost identificati 181 de aspreti, dintre care 113 pe sectorul-nucleu si 68 in aval. In 2026, numarul exemplarelor gasite pe sectorul-nucleu a fost de 114, in timp ce in aval au fost identificati 36. O alta problema semnalata este debitul ecologic. Fundatia sustine ca, in aval de barajul Valsan si de captarea Dobroneagu, cantitatea de apa necesara pentru protejarea ecosistemului acvatic nu este asigurata in mod constant. In perioadele secetoase, reducerea debitului poate duce la incalzirea mai rapida a apei si la diminuarea cantitatii de oxigen disponibile. "Fie il salvam acum, fie il pierdem pentru totdeauna", afirma Alex Gavan, presedintele Fundatiei Centura Verde si fondatorul programului "Aspretele Traieste". Acesta sustine ca datele monitorizarii indica o legatura intre distributia aspretelui si starea raului Valsan si subliniaza necesitatea asigurarii debitului ecologic. Se pregatesc masuri pentru protejarea speciei Potrivit Fundatiei Centura Verde, trei bariere artificiale din zona Bradetu, inclusiv pragul de beton care impiedica deplasarea aspretelui, fac obiectul unui proiect de indepartare derulat prin programul Open Rivers. Eliminarea acestora ar urma sa reconecteze aproximativ 12,8 kilometri de rau. Pentru modernizarea si repunerea in parametri a statiei de epurare Bradetu au fost alocate, potrivit organizatiei, aproximativ 500.000 de euro prin Legea bugetului de stat pentru 2026. Fundatia mai arata ca valorile debitului ecologic stabilite in 2024 de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), in baza unui studiu comandat de organizatie, ar putea fi introduse in autorizatiile de gospodarire a apelor pentru barajul Valsan si captarea Dobroneagu. Pe 22 septembrie 2026, Fundatia Centura Verde a depus pentru finantare prin programul european LIFE proiectul "LIFE ASPRETE", cu o durata de cinci ani. Proiectul vizeaza monitorizarea speciei, refacerea habitatului, repopularea controlata si elaborarea unui Plan National de Actiune pentru asprete. In cadrul proiectului este prevazuta si realizarea Sanctuarului Aspretelui, o baza pentru cercetare si reproducere in captivitate. Aceasta ar urma sa fie construita in satul Galesu, comuna Bradulet, pe un teren de aproximativ 1,5 hectare din situl Natura 2000 Valea Valsanului. Populatia monitorizata in ultimii ani Aspretele a fost descoperit in Romania in 1956 si este clasificat drept "critic periclitat" pe Lista Rosie a Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Monitorizarile standardizate realizate incepand din 2022 au identificat: - 2022: 57 de exemplare; - 2023: 153 de exemplare; - 2024: 97 de exemplare; - 2025: 181 de exemplare; - 2026: 150 de exemplare. In trecut, specia a fost intalnita si in raurile Arges si Raul Doamnei, insa in prezent este cunoscuta doar in raul Valsan. Monitorizarea din acest an a fost realizata de o echipa formata din 12 cercetatori, cu participarea unor specialisti de la Fauna & Flora, Aqua Crisius, Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea din Oradea si Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, precum si a reprezentantilor Fundatiei Centura Verde. Potrivit organizatiei, concentrarea unei proportii atat de mari a populatiei pe un sector foarte scurt de rau face ca specia sa fie vulnerabila la evenimente precum poluarile accidentale, viiturile sau perioadele prelungite cu debit scazut.