Politic-Social

La Bazias, unde Dunarea intra in Romania, debitul fluviului coborase pe 3 august la 1.500 de metri cubi pe secunda, fata de media multianuala de 3.900 de metri cubi pe secunda pentru luna august. Pentru 4 august este prognozata o noua scadere, pana la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secunda. Valoarea este foarte apropiata de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secunda, inregistrat in 1985. Scaderea nivelului fluviului a afectat deja productia de energie. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavoda pe 28 iulie, invocand nivelul foarte redus al Dunarii si necesitatea mentinerii conditiilor de securitate nucleara. Un asemenea scenariu fusese anticipat in documentele statului. Romania nu a dus lipsa de studii, strategii sau avertismente privind criza apei. Documentele oficiale anticipau scaderea debitelor si riscuri importante pentru agricultura, alimentarea cu apa si productia de energie. Strategia aprobata de Guvern in 2024 includea si masuri care trebuiau puse in aplicare pana in 2030. Cu toate acestea, in august 2026, Dunarea a ajuns aproape de minimul istoric, apa pentru irigatii a fost restrictionata, iar un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavoda a fost oprit preventiv. Ramane neclar cate dintre masurile prevazute pe hartie au fost aplicate efectiv. Strategia Guvernului avertiza ca apa va scadea in lunile calde La 14 august 2024, Guvernul a aprobat Strategia Nationala privind Adaptarea la Schimbarile Climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul, publicat in Monitorul Oficial, stabileste masuri si responsabilitati pentru ministere, institutii centrale si administratii locale. Unul dintre capitole este dedicat resurselor de apa. Strategia avertizeaza ca debitele raurilor ar putea creste in lunile de iarna, dar vor scadea in cea mai mare parte a anului. Reduceri importante sunt prognozate in aprilie si mai, dar si in perioada august-noiembrie. Debitele medii multianuale ar putea scadea cu pana la 15% in mai multe bazine hidrografice. In anumite bazine din sudul Romaniei, reducerea estimata ajunge pana la 40%. Documentul estimeaza ca secetele vor deveni mai frecvente si mai intense, iar cantitatea de apa disponibila se va reduce in special in sezonul cald. Scaderea rezervelor subterane poate afecta calitatea apei si poate contribui la secarea temporara sau permanenta a unor cursuri de suprafata. Strategia avertizeaza si asupra consecintelor pentru sistemul energetic. Reducerea debitelor si cresterea temperaturii apei pot afecta atat hidrocentralele, cat si centralele nucleare care folosesc apa raurilor pentru racire. Doi ani mai tarziu, nivelul Dunarii a dus la oprirea preventiva a Unitatii 1 de la Cernavoda. Avertismentele existau inca din 2021 Estimarile incluse in strategia din 2024 nu erau noi. Un document publicat in 2021 de Administratia Nationala "Apele Romane", pe baza studiilor realizate impreuna cu Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, avertiza ca schimbarile climatice vor produce secete mai intense si de mai lunga durata. Printre consecintele identificate se aflau reducerea cantitatii de apa disponibile, deteriorarea calitatii acesteia si afectarea biodiversitatii acvatice. Apele Romane propuneau inca de atunci reutilizarea apelor uzate epurate in agricultura si industrie, adaptarea modului de folosire a terenurilor in zonele cu deficit si reducerea presiunii asupra rezervelor subterane. Mesajul a fost repetat public in 2022 si 2023. Autoritatile aratau ca schimbarile climatice au deja un impact major asupra resurselor de apa ale Romaniei, prin secete mai lungi si mai intense, episoade severe de inundatii si degradarea calitatii apei. Seceta, trecuta de Guvern intre principalele riscuri nationale Cu o luna inainte de aprobarea strategiei climatice, Guvernul adoptase Strategia Nationala de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru perioada 2024-2035. Documentul include seceta intre cele zece riscuri majore evaluate la nivel national. Pentru seceta si incendiile de padure, autoritatile au luat in calcul inclusiv efectele estimate ale schimbarilor climatice. Strategia cerea ministerelor si administratiilor locale sa isi adapteze propriile planuri la masurile stabilite la nivel national. Semnalele apareau deja si in datele din teritoriu. Intr-un document prezentat in 2025, Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita constata o tendinta generala de scadere a debitelor medii anuale in perioada 2018-2024. In 2024, toate cele 12 statii hidrometrice analizate in bazinul Buzaului au inregistrat abateri negative de peste 50%. Pe raul Calnau, la Potarnichesti, debitul mediu anual s-a apropiat de zero, iar fenomene de secare au fost consemnate in 360 de zile. Autorii documentului aratau ca valorile extrem de reduse nu erau provocate doar de lipsa precipitatiilor din acel an, ci si de deficitul de apa acumulat in anii anteriori. Ce trebuia sa faca statul pana in 2030 Strategia climatica aprobata in 2024 nu se limita la prezentarea riscurilor. Planul de actiune prevedea evaluarea necesarului de apa pentru populatie, agricultura, industrie si productia de energie, precum si identificarea zonelor amenintate de deficit. Printre masurile prevazute se aflau: adaptarea infrastructurii de stocare si distributie a apei; reducerea pierderilor din retele si reutilizarea apei; refacerea zonelor umede; protejarea si realimentarea rezervelor subterane; adaptarea modului de exploatare a barajelor; analizarea posibilitatii construirii unor instalatii de desalinizare in zonele litorale cu deficit de apa. Institutiile responsabile trebuiau sa raporteze Ministerului Mediului stadiul aplicarii masurilor, printr-un mecanism de monitorizare organizat o data la doi ani, incepand din 2025.