Economic

Romania produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupand locul 10 in Uniunea Europeana (UE), insa doar o treime din aceasta cantitate ajunge in circuitul industrial de procesare, ceea ce plaseaza tara noastra pe locul 17 la colectare. "Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient in circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusa si cu o putere limitata de negociere in relatia cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor in cooperative sau alte forme asociative este esentiala pentru cresterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante si pentru accesul la investitii si tehnologii moderne. Doar astfel poate creste cantitatea de lapte romanesc care ajunge in procesare, putem reduce dependenta de importuri si putem dezvolta produse lactate cu valoare adaugata mai mare", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Romania detine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE Romania detine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indica existenta unui numar foarte mare de exploatatii mici, cu productivitate redusa. Aproximativ 75% dintre fermele romanesti detin mai putin de 5 capete de vaci de lapte, ceea ce limiteaza nivelul de mecanizare si automatizare, precum si accesul la tehnologii moderne. La polul opus se afla Germania, Franta sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate si mai eficiente. Totodata, Romania inregistreaza cel mai scazut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea Europeana: 3.580 kg lapte/vaca, comparativ cu media europeana de 8.450 kg lapte/vaca. Acest nivel redus al productivitatii duce la costuri unitare de productie mai ridicate pentru fermieri. In paralel, numarul de bovine a scazut cu aproximativ 10% in ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete in 2014 la circa 1,08 milioane in 2024. In aceste conditii, in care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficienta tehnologica este limitata, puterea lor de negociere cu procesatorii este redusa. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, in timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livreaza volume constante si mai usor de integrat in circuitul industrial. Colectare si importuri Procesatorii de lapte se aprovizioneaza, in principal, de la fermele romanesti, insa cantitatea de lapte colectata este insuficienta pentru a acoperi necesarul industriei. Cantitatea colectata de procesatori a crescut de la circa 1,135 milioane tone in 2020 la 1,235 milioane tone in 2024, dar in 2025 a scazut la 1,1 milioane tone. In aceste conditii, procesatorii sunt nevoiti sa recurga la importuri de calitate superioara pentru a completa necesarul pentru circuitul industrial si pentru a raspunde cererii diversificate de produse lactate. In 2024, desi procentual importurile de lapte brut au crescut mai mult decat colectarea interna - cu 39,8%, fata de 5% - in cantitati efective, colectarea de la producatorii locali a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone din importuri. Procesarea este axata pe produse obtinute in urma unei procesari minime Sectorul de procesare a lactatelor este axat, in principal, pe produse cu valoare adaugata redusa, obtinute in urma unei procesari minime, caracterizate de marje de profit mai mici. Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, si produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte batut) cu 231.000 de tone, reprezinta peste 70% din volumul total procesat. In schimb, produsele cu valoare adaugata mai mare si cu o utilizare mai eficienta a materiei prime au o pondere redusa: branzeturile insumeaza 107.000 tone (circa 12-13%), smantana sub 70.000 tone ceea ce inseamna aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 tone (circa 2%). In contextul in care cererea de produse lactate este mai mare decat oferta interna, importurile de produse lactate au crescut, atingand, in anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantitati care au variat intre 67% si 78% din volumul achizitiilor romanesti in perioada 2014-2025. Studiul autoritatii de concurenta a analizat 19 procesatori, din care 37% grupuri multinationale, 21% mari procesatori nationali si 42% procesatori regionali/locali. Astfel, companiile multinationale au capacitate medie de procesare mult mai mare, aproximativ 519.000 litri/zi, fata de 77.000 litri/zi in cazul procesatorilor locali. In schimb, procesatorii locali au o eficienta medie de utilizare mai ridicata, de 70%, fata de 60% in cazul companiilor multinationale analizate. In ceea ce priveste relatia cu retailul, marile retele comerciale au o putere de negociere ridicata in relatia cu procesatorii, comparativ cu magazinele mici. Discounturile raportate sunt de 20-40% pentru Key Accounts, 0-20% pentru comert traditional, 0-30% pentru HoReCa si 10-30% pentru distribuitori. Studiul Consiliului Concurentei a arata faptul ca investitiile mari, autorizatiile, cerintele stricte de siguranta alimentara, costurile logistice, accesul dificil la finantare si concurenta marilor branduri constituie principalele bariere la intrarea pe aceasta piata. Evolutia pretului laptelui Pretul laptelui crud la poarta fermei a avut o evolutie ascendenta. Astfel, in perioada 2018-2024, pretul mediu al laptelui crud a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru, pe fondul majorarii costurilor de productie, inflatiei si efectelor generate de pandemia COVID-19 si de razboiul din Ucraina. In aceeasi perioada, pretul de vanzare al procesatorilor catre retaileri a crescut cu aproximativ 59%, iar pretul mediu la raft pentru laptele cu 3,5% grasime, cu aproximativ 56%. Evolutia pretului la raft a fost similara ritmului general de crestere a preturilor din economie, avand in vedere ca inflatia generala cumulata, in aceeasi perioada, a fost de 55,39%. Analiza autoritatii arata, insa, ca transmiterea costurilor de-a lungul lantului de aprovizionare se amplifica, in fiecare etapa, adaugandu-se costuri si marje. Astfel, intre 2018 si 2024, fiecare crestere de 1 leu/litru a pretului laptelui de consum cu 3,5% grasime, la poarta fermei, a fost asociata cu o majorare de aproximativ 1,73 lei/litru a pretului de vanzare catre retail si de aproximativ 2,5 lei/litru a pretului final, la raft, platit de consumator. In 2024, existau 786 de companii inregistrate cu activitate principala de crestere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifra de afaceri, cumuland aproximativ 1,38 miliarde lei. Primele 20 de companii reprezentau aproape 50% din cifra de afaceri totala a acestor ferme, ceea ce arata ca segmentul fermelor comerciale este polarizat. In procesare, existau 469 companii inregistrate, dintre care 316 au raportat cifra de afaceri, cu o valoare cumulata de aproximativ 8,7 miliarde lei. Dintre acestea, doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare si comert intracomunitar. Recomandari si dezbatere publica Consiliul Concurentei recomanda fermierilor sa se organizeze in cooperative sau alte forme asociative, in conditiile legii, pentru a creste puterea de negociere cu procesatorii, astfel incat cantitatea de lapte crud colectata sa creasca semnificativ. De asemenea, autoritatea de concurenta sustine implementarea unor masuri destinate protectiei micilor fermieri, care sa cuprinda scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilitati de creditare subventionate pentru gestionarea sezonalitatii si prime de integrare in circuitul industrial. "Studiul privind sectorul laptelui si al produselor lactate" a fost lansat in dezbatere publica pe pagina web a institutiei, www.consiliulconcurentei.ro. De asemenea, studiul a fost transmis organizatiilor si autoritatilor competente si Ministerului Agriculturii, impreuna cu care vor fi organizate dezbateri dedicate acestui subiect, iar cei care vor sa trimita observatii, propuneri sau sugestii o pot face la adresa office@consiliulconcurentei.ro pana la data de 24 iulie 2026.