Economic

Washingtonul promoveaza reluarea rapida a exporturilor rusesti de gaze naturale catre Europa, folosind reteaua de conducte care traverseaza Ucraina, potrivit unor oficiali americani, europeni si ucraineni citati de The Wall Street Journal (WSJ). Initiativa face parte din negocierile pentru un armistitiu energetic intre Moscova si Kiev, inaintea iernii, in conditiile in care Rusia continua sa atace infrastructura energetica ucraineana, iar Ucraina loveste rafinarii si alte instalatii energetice de pe teritoriul rus. Propunerea a fost prezentata in septembrie de emisarii americani Jared Kushner si Steve Witkoff, in timpul deplasarilor la Moscova si Kiev. Potrivit publicatiei americane, gazele rusesti ar urma sa fie comercializate printr-un intermediar din Statele Unite, intr-o formula despre care negociatorii considera ca ar putea evita restrictiile europene. Un asemenea mecanism ar putea deschide oportunitati comerciale importante pentru investitorii americani. Cum ar functiona planul american: bani pentru Rusia, taxe de tranzit pentru Ucraina Administratia Trump considera ca perspectiva revenirii Rusiei pe piata europeana a gazelor ar putea reprezenta un stimulent economic suficient de puternic pentru ca Vladimir Putin sa accepte incetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice. In acelasi timp, Ucraina ar putea incasa din nou venituri din taxele de tranzit, intr-un moment in care economia sa este puternic afectata de razboi. Oficialii de la Casa Alba au propus ca veniturile obtinute de Rusia din vanzarea gazelor sa fie depuse intr-un cont escrow, administrat intr-o jurisdictie terta. Scopul declarat al acestui mecanism ar fi impiedicarea Kremlinului sa utilizeze imediat banii pentru finantarea operatiunilor militare. Ramane neclar insa cum ar fi administrate fondurile, in ce conditii ar putea fi deblocate si daca un asemenea sistem ar putea respecta legislatia europeana. Potrivit WSJ, Washingtonul a incercat sa prezinte propunerea liderilor europeni si ca pe o posibila solutie pentru reducerea preturilor la energie. Europa respinge revenirea la dependenta de gazele Moscovei Initiativa americana intra in contradictie cu politica energetica adoptata de Uniunea Europeana dupa invazia rusa din februarie 2022. UE a aprobat in ianuarie 2026 un regulament care stabileste eliminarea treptata a importurilor de gaze naturale rusesti, inclusiv a gazului natural lichefiat. Interdictia completa pentru gazul natural lichefiat intra in vigoare de la inceputul anului 2027, iar importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate pana cel tarziu in noiembrie 2027, cu termene mai apropiate pentru anumite categorii de contracte. Comisarul european pentru Energie, Dan Jrrgensen, a sustinut in octombrie ca interdictia ar trebui sa ramana permanenta, inclusiv in eventualitatea incheierii unui acord de pace cu Rusia. Mai multi oficiali europeni consultati de WSJ resping ideea reluarii dependentei energetice de Moscova, pe care o considera incompatibila cu obiectivele de securitate ale Uniunii. Administratia Trump mizeaza insa pe posibilitatea ca presiunile economice si cresterea costurilor energiei sa determine unele guverne europene sa isi reconsidere pozitia. De ce vrea Trump revenirea gazelor rusesti in Europa Propunerea marcheaza o schimbare majora fata de politica promovata de Donald Trump in primul sau mandat prezidential. La acea vreme, liderul american critica Germania pentru sustinerea gazoductului Nord Stream 2 si avertiza ca dependenta de gazele rusesti ar putea transforma Berlinul intr-un stat vulnerabil in fata Moscovei. Administratia sa a impus, in 2019, sanctiuni impotriva proiectului Nord Stream 2. Acum, oficialii americani implicati in negocieri considera ca relatiile energetice dintre Rusia si Europa ar putea face parte dintr-un acord mai amplu de securitate. Potrivit WSJ, Washingtonul analizeaza inclusiv posibilitatea redeschiderii, pe termen mai lung, a infrastructurii Nord Stream. Gazoductele Nord Stream 1 si Nord Stream 2 au fost grav avariate de exploziile din Marea Baltica, din septembrie 2022, iar repunerea lor in functiune ar necesita lucrari importante si depasirea unor obstacole politice si juridice. In schimb, conductele care traverseaza Ucraina ar putea permite o reluare mult mai rapida a fluxurilor, daca partile implicate ar ajunge la un acord. Tranzitul gazelor rusesti prin Ucraina a fost oprit la 1 ianuarie 2025, dupa expirarea contractului dintre Gazprom si operatorul ucrainean, autoritatile de la Kiev refuzand prelungirea acestuia. Criza energetica provocata de razboiul din Iran complica situatia Europei Planul american apare intr-un moment de presiune asupra pietelor energetice internationale. Conflictul din Iran a perturbat livrarile de energie din Golful Persic, inclusiv exporturile de gaze naturale lichefiate din Qatar, contribuind la cresterea preturilor. Potrivit cifrelor citate de WSJ, Europa a suportat costuri energetice suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de euro ca urmare a razboiului din Iran. In acelasi timp, depozitele europene de gaze sunt umplute in proportie de aproximativ 75%, nivel inferior mediei sezoniere din ultimii noua ani. Inaintea invaziei din 2022, Rusia asigura aproximativ 45% din necesarul de gaze al Europei. Ponderea a scazut la aproximativ 11%, in timp ce gazele naturale lichefiate din Statele Unite au ajuns sa reprezinte circa 30% din consumul european. Gazele rusesti continua sa ajunga in anumite state europene prin importuri de GNL si prin gazoductul TurkStream, inclusiv catre Ungaria si Slovacia. Ce inseamna planul pentru Romania Romania nu avea contracte directe de furnizare cu Gazprom la momentul opririi tranzitului prin Ucraina, in ianuarie 2025, iar autoritatile romane au precizat atunci ca sistarea fluxurilor nu afecteaza direct securitatea aprovizionarii nationale. Totusi, un eventual acord ar putea avea efecte indirecte importante asupra pietei romanesti. Reluarea unor volume semnificative de gaze prin Ucraina, Slovacia si Austria ar putea modifica preturile de referinta pe pietele europene, influentand inclusiv costurile de achizitie si tranzactionare din regiune. In acelasi timp, revenirea gazului rusesc ar putea schimba conditiile comerciale pentru producatorii europeni, inclusiv cei romani, intr-o perioada in care Romania se pregateste sa isi majoreze productia odata cu intrarea in exploatare a proiectului Neptun Deep din Marea Neagra. Un eventual impact asupra facturilor consumatorilor romani ar depinde insa de preturile efective, contractele de furnizare si reglementarile interne.