Cultura si divertisment

Studiul, publicat in revista eClinicalMedicine, citat de CNN, a analizat impactul a doua substante din familia ftalatilor: di-2-etilhexil ftalat (DEHP) si diizononil ftalat (DiNP). Acestea sunt utilizate pentru a face plasticul mai flexibil si sunt prezente in numeroase produse de zi cu zi. Cercetatorii estimeaza ca expunerea la aceste substante ar fi fost asociata cu aproape doua milioane de nasteri premature in 2018, precum si cu aproximativ 74.000 de decese ale nou-nascutilor la nivel mondial. Un copil este considerat prematur daca se naste inainte de a 37-a saptamana de sarcina. Astfel de nasteri pot duce la complicatii grave, inclusiv probleme respiratorii, intarzieri de dezvoltare sau dizabilitati. Ftalatii, "substante chimice omniprezente" Ftalatii sunt adesea numiti "substante chimice omniprezente". Motivul este utilizarea lor intr-o gama larga de produse: jucarii, recipiente pentru alimente sau ambalaje din plastic. Se regasesc de asemenea si in podele din vinil, perdele de dus, furtunuri de gradina sau chiar dispozitive medicale. Acesti compusi sunt folositi si in produse cosmetice si de ingrijire personala, precum deodorante, parfumuri, lacuri de unghii, sampoane sau lotiuni. Specialistii spun ca substantele pot afecta sistemul endocrin, mecanismul prin care organismul produce si regleaza hormonii. O ipoteza analizata de cercetatori este ca ftalatii pot afecta functionarea placentei, organul care asigura oxigenul si nutrientii necesari dezvoltarii fatului. Daca placenta nu functioneaza corespunzator, riscul unei nasteri premature poate creste. Inflamatia si alte reactii biologice declansate de aceste substante ar putea contribui, de asemenea, la ruperea prematura a membranelor sau la declansarea contractiilor uterine. Impact global, mai puternic in unele regiuni Studiul a analizat date din peste 200 de tari si teritorii. Potrivit cercetatorilor, Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud au inregistrat cea mai mare povara asociata cu nasterile premature. Aceste regiuni au industrii ale plasticului in rapida dezvoltare. In acelasi timp sunt printre cele mai afectate de poluarea cu deseuri plastice. Autorii studiului subliniaza insa ca cercetarea nu demonstreaza o relatie directa de cauzalitate. Este doar o asociere statistica intre expunerea la aceste substante si problemele de sanatate observate. Expertii spun ca ftalatii au un timp relativ scurt de eliminare din organism. Acest lucru inseamna ca reducerea expunerii poate avea efecte rapide. Printre recomandarile specialistilor se numara alegerea produselor etichetate "fara ftalati", evitarea incalzirii alimentelor in recipiente din plastic si aerisirea frecventa a locuintelor. Este cunoscut faptul ca aceste substante se pot acumula si in praful din interior. Totusi, cercetatorii subliniaza ca solutiile reale trebuie sa vina in primul rand din reglementari mai stricte. Etichetare clara a produselor si dezvoltarea unor materiale mai sigure pentru consumatori vor putea duce in viitor la prevenirea acestor probleme.