Cultura si divertisment

Animalele se schimba atunci cand apar oamenii Comparand datele GPS ale animalelor cu date anonimizate privind localizarea telefoanelor mobile, cercetatorii au descoperit ca animalele salbatice nu reactioneaza doar la peisajele transformate de oameni, ci si la oameni insisi, potrivit ScienceDaily. De mii de ani, oamenii au transformat peisajele, fortand animalele salbatice sa se adapteze la orase, ferme, drumuri si alte forme de activitate umana. Insa un nou studiu sugereaza ca animalele nu reactioneaza doar la mediile pe care le construim, ci si la simplul fapt ca oamenii se afla in apropiere. Cercetatorii au combinat datele de urmarire GPS pentru 37 de specii de animale cu date privind localizarea telefoanelor mobile colectate pe teritoriul Statelor Unite. Studiul arata ca reactiile animalelor salbatice la oameni difera considerabil in functie de specie si de gradul in care peisajul a fost deja modificat. Aceste diferente i-ar putea ajuta pe oamenii de stiinta sa dezvolte strategii mai precise pentru gestionarea si conservarea faunei salbatice. Carantina din timpul COVID a creat un experiment rar pentru cercetatori Restrictiile impuse in timpul pandemiei de COVID-19 au modificat radical locurile si modul in care se deplasau oamenii. Aceasta schimbare neobisnuita le-a oferit cercetatorilor ocazia de a separa influenta prezentei oamenilor de efectele modificarilor permanente ale peisajului. Echipa a analizat inregistrarile GPS saptamanale ale 4.581 de mamifere si pasari, inregistrari provenite din Statele Unite continentale, pentru perioade corespunzatoare din 2019 si 2020. Masurarea deplasarilor animalelor a fost relativ simpla, insa stabilirea exacta a locurilor in care se aflau oamenii a necesitat o sursa de informatii mai detaliata decat cea la care oamenii de stiinta au in mod normal acces. Datele publice care urmaresc cu precizie localizarea si deplasarile oamenilor sunt dificil de obtinut. Din acest motiv, studiile privind interactiunile dintre oameni si fauna salbatica se bazeaza adesea pe indicatori indirecti, precum dezvoltarea urbana, agricultura sau, in timpul pandemiei, existenta restrictiilor intr-o anumita zona. Acesti indicatori ofera informatii despre activitatea umana, dar nu arata direct modul in care se deplaseaza oamenii. Pentru a depasi aceasta limitare, cercetatorii au folosit date anonimizate de geolocalizare a telefoanelor mobile, cu o rezolutie la nivel de cartier. Potrivit echipei, este pentru prima data cand astfel de date sunt utilizate pentru a analiza modul in care prezenta oamenilor influenteaza deplasarile animalelor. Prezenta oamenilor si modificarea habitatului actioneaza impreuna Cercetatorii au analizat modul in care activitatea umana a afectat atat suprafata utilizata de fiecare animal, cat si nisa sa ecologica, adica modul in care animalul foloseste habitatele si resursele disponibile. Pentru majoritatea speciilor incluse in analiza, cercetatorii au constatat ca impactul oamenilor nu putea fi inteles pe deplin doar prin modificarea peisajului. Si prezenta oamenilor a avut un rol. In total, 57% dintre speciile studiate au fost afectate atat de prezenta oamenilor, cat si de modificarea peisajului. Prezenta oamenilor a fost asociata cu schimbari fie in suprafata ocupata, fie in dimensiunea nisei ecologice pentru 67% dintre speciile de mamifere si 68% dintre speciile de pasari. In multe cazuri, cele doua influente umane erau interconectate. Efectul oamenilor asupra unui animal depindea, intr-o anumita masura, de cat de mult fusese deja modificat peisajul din jur, iar influenta modificarii peisajului depindea, la randul sau, de numarul oamenilor prezenti. Aproximativ 67% dintre speciile de mamifere si 41% dintre speciile de pasari au reactionat la combinatia dintre prezenta oamenilor si modificarea peisajului prin reducerea suprafetei de habitat pe care o utilizau. Sensibilitatea la oameni a fost deosebit de puternica in zonele cu un grad relativ redus de dezvoltare, precum parcurile nationale, comparativ cu orasele. Lupii, caprioarele si cocorii au reactii diferite Nu a existat un raspuns universal in randul speciilor de animale salbatice. Lupii, de exemplu, s-au comportat diferit fata de multe dintre celelalte animale incluse in cercetare. Suprafata de habitat utilizata de acestia s-a extins ca raspuns la prezenta oamenilor, posibil ca urmare a istoriei lor indelungate si dificile in relatia cu oamenii si a unei tendinte de a se raspandi sau de a se indeparta mai mult de activitatea umana. Caprioarele cu coada alba au prezentat un alt tipar. Nisele lor ecologice s-au extins pe masura ce peisajele deveneau mai modificate, dar s-au restrans pe masura ce crestea prezenta oamenilor. Cocorii canadieni au avut o reactie opusa.