Cultura si divertisment

La Kyoto, auto-publicarea si revistele artizanale, cunoscute sub numele de "fanzine" sau "zine", castiga popularitate, mai ales in randul tinerilor creatori si cititori. Fenomenul creste in ciuda declinului puternic al industriei editoriale traditionale. Vanzarile de carti si reviste din Japonia au scazut cu 40% fata de recordul din 1996, iar tirajele ziarelor tiparite s-au redus aproximativ la jumatate fata de varful atins in 1997, potrivit Asociatiei japoneze a editorilor si redactorilor de ziare, citata de Le Figaro. Intr-o tipografie a cotidianului Kyoto Shimbun, doi artisti au urmarit cum un eseu fotografic prinde viata pe hartie. Odata cu scaderea numarului de abonati, ziarul cauta noi utilizari pentru echipamentele sale de tipar, iar creatorii spera sa atraga astfel noi cititori, in era inteligentei artificiale. Pentru sustinatorii acestor publicatii, hartia ofera o experienta mai directa, mai personala si mai greu de reprodus in mediul digital. "Hartia este un mediu care implica toate cele cinci simturi", considera unul dintre artisti, comparand experienta tiparita cu cea oferita de retelele sociale. Hartia, antidot la izolarea digitala Creatorii implicati in proiect spun ca presa tiparita are o deschidere pe care telefoanele mobile si platformele digitale nu o pot oferi. "Cred ca presa tiparita este incredibil de deschisa. Poti oferi un ziar cuiva, il poti citi impreuna", a declarat unul dintre autorii eseului fotografic. In opinia sa, telefoanele mobile sunt "foarte izolate", in timp ce hartia permite o experienta comuna. Autorii proiectului spun ca obiectul tiparit creeaza si o legatura emotionala aparte intre artist si cititor. "Poti simti pasiunea artistului atunci cand tii lucrarea in maini. Asta o face atat de atractiva, iar inteligenta artificiala pur si simplu nu poate reproduce acest lucru". Lucrarea fotografului Kazuma Obara si a scriitorului Akihico Mori a fost prezentata la Kyotographie, festivalul international de fotografie desfasurat intre 18 aprilie si 17 mai in mai multe locatii din fosta capitala imperiala a Japoniei. Tinerii redescopera publicatiile facute manual Interesul pentru auto-publicare nu vine doar din zona artistilor consacrati. Potrivit reprezentantilor tipografiei care colaboreaza cu creatorii de zine si publicatii independente, varsta clientilor variaza de la adolescenti pana la persoane de peste 70 de ani. "In mod surprinzator, fenomenul are ecou in randul tinerilor. Aud chiar comentarii de genul: Este interesant tocmai pentru ca este vechi", a explicat unul dintre reprezentantii Kyoto Shimbun Printing. Potrivit unui studiu citat de televiziunea publica japoneza, piata auto-publicarii din Japonia a ajuns la peste 800 de milioane de euro pana in martie 2026, aproape dublu fata de nivelul de acum patru ani. Succesul se vede si la targurile de fanzine, unde sunt expuse publicatii realizate manual, in formate si dimensiuni foarte diferite. Pentru unii vizitatori, atractia acestor reviste vine tocmai din faptul ca ele scapa logicii algoritmilor. "Inteligenta artificiala si retelele sociale sunt conduse de algoritmi care ne arata doar ceea ce vrem sa vedem sau ceea ce ni se potriveste cel mai bine", spun vizitatorii. In opinia acestora, faptul ca atat de multi creatori participa la astfel de targuri arata ca exista "multe alte viziuni asupra lumii". "Caldura pe care doar hartia o poate oferi" Chiar si creatorii care recunosc avantajele inteligentei artificiale si ale tehnologiei digitale spun ca obiectele tiparite pastreaza o valoare aparte. "Se pot face foarte multe lucruri cu IA si tehnologia digitala. Dar cred ca exista si un farmec in a tine ceva in maini", a declarat pentru sursa citata una dintre artistele japoneze care isi transforma viata de zi cu zi in ilustratii alb-negru. Marile librarii au inceput, la randul lor, sa preia tendinta. Sanseido, o librarie din Tokyo cu o istorie de 145 de ani, a introdus de aproape un an astfel de publicatii auto-editate pe rafturile sale. "Zinele pot atrage un public diferit de cel al cititorilor traditionali", considera reprezentantii librariei. Pentru creatorii acestor publicatii, revenirea hartiei nu inseamna respingerea tehnologiei, ci recuperarea unei experiente pe care ecranele nu o pot inlocui. "Exista o caldura pe care doar hartia o poate oferi", spun artistii.