Politic-Social

Summitul va reuni liderii celor 32 de state membre ale Aliantei, intre participanti aflandu-se si presedintele Statelor Unite, Donald Trump. Reuniunea din capitala Turciei se desfasoara pe 7 si 8 iulie si va fi dedicata transformarii angajamentelor asumate de aliati in investitii si capabilitati militare concrete. Pe agenda Romaniei se mai afla modernizarea sistemelor de supraveghere maritima, extinderea misiunii de deminare desfasurate impreuna cu Turcia si Bulgaria, intarzierile in livrarea echipamentelor militare americane si continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina si Republica Moldova. Romania prezinta la NATO cazul incidentului de la Constanta Una dintre principalele teme sustinute de delegatia Romaniei va fi reprezentata de incidentele cu drone produse in apropierea sau pe teritoriul tarii. Bucurestiul intentioneaza sa foloseasca aceste incident, dar si cazurile in care fragmente de drone au ajuns in apropierea frontierei cu Ucraina, pentru a atrage atentia asupra vulnerabilitatilor existente in detectarea si interceptarea aparatelor care zboara la altitudini foarte mici. "Romania trebuie sa atraga atentia in mod foarte clar asupra dronelor. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente care au ajuns pe teritoriul nostru", au explicat sursele MEDIAFAX. Proiectele antidrone ar putea deveni operationale abia in 2029-2030 Romania discuta cu mai multi aliati despre solutii temporare care ar putea fi utilizate pana la dezvoltarea unor sisteme permanente de aparare impotriva dronelor. Conform surselor, proiectele majore antidrone aflate in pregatire ar putea produce rezultate concrete abia in perioada 2029-2030. Din acest motiv, Bucurestiul cauta capabilitati care sa poata fi desfasurate mai rapid pe flancul estic al NATO. Slovacia ar putea trimite radare, iar Spania a promis elicoptere Printre variantele discutate se afla dislocarea unor sisteme radar din Slovacia, care sa contribuie la detectarea dronelor ce se apropie de teritoriul Romaniei. Spania si-ar fi exprimat, la randul sau, disponibilitatea de a trimite elicoptere care pot fi utilizate in misiuni de interceptare si doborare a dronelor. Sursele descriu promisiunea Spaniei drept una "foarte buna", insa detaliile operationale si calendarul unei eventuale dislocari trebuie inca stabilite. Romania solicita senzori noi pentru supravegherea Marii Negre Pe lista de prioritati a Romaniei se afla si consolidarea supravegherii maritime. Bucurestiul va solicita sprijin pentru achizitionarea si integrarea mai multor tipuri de senzori care sa permita detectarea rapida a dronelor maritime, a minelor si a altor amenintari la adresa porturilor si infrastructurii energetice. In paralel, autoritatile romane lucreaza la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagra - SCOMAR. Modernizarea trebuie sa imbunatateasca imaginea operationala asupra activitatii maritime si sa permita identificarea mai rapida a amenintarilor din apropierea coastelor Romaniei. Extinderea misiunii de deminare cu Turcia si Bulgaria Romania urmareste si extinderea mandatului grupului naval creat impreuna cu Turcia si Bulgaria pentru combaterea minelor marine aflate in deriva in Marea Neagra. Potrivit surselor, Bucurestiul doreste ca misiunea sa contribuie in viitor si la protejarea infrastructurii critice din regiune. Pe lista obiectivelor ar putea intra porturile, conductele, cablurile submarine, platformele energetice si alte instalatii importante pentru securitatea statelor riverane. Discutii despre accesul Turciei si Statelor Unite la proiectele europene La Ankara vor fi discutate si problemele privind accesul companiilor americane si turce la proiectele europene din domeniul apararii. Statele membre incearca sa gaseasca o formula care sa permita participarea partenerilor din afara Uniunii Europene, fara ca fondurile europene destinate industriei de aparare sa fie directionate in principal catre producatori din afara blocului comunitar. Problema este importanta pentru Romania, in contextul in care tara are parteneriate strategice atat cu Statele Unite, cat si cu Turcia, dar trebuie sa respecte regulile programelor de finantare ale Uniunii Europene. Nemultumiri privind intarzierile livrarilor americane O alta problema care va fi ridicata la summit este reprezentata de intarzierile in livrarea unor echipamente militare comandate din Statele Unite. Potrivit surselor, mai multe state europene sunt nemultumite de faptul ca sistemele contractate nu sunt livrate conform calendarelor stabilite. Intarzierile afecteaza planificarea militara si capacitatea statelor de pe flancul estic de a inlocui rapid echipamentele vechi. Incertitudini privind sosirea avioanelor F-35 in Romania Programul F-35 este unul dintre exemplele invocate in discutiile privind dependenta de industria americana si costurile pe termen lung ale echipamentelor militare. Calendarul initial prevedea ca Romania sa inceapa sa primeasca avioanele in jurul anului 2030. Sursele MEDIAFAX sustin insa ca nu exista in acest moment certitudini privind respectarea termenelor. "In mod normal, din 2030 trebuia sa incepem sa avem avioanele, dar nu stim exact cand vor ajunge. F-35 este si un sistem foarte greu si costisitor de intretinut", au declarat sursele citate. Deciziile privind avioanele de generatia a cincea, mentenanta si infrastructura necesara sunt considerate mult prea importante pentru a fi tratate exclusiv ca simple achizitii de echipamente. Romania ar putea anunta inca 50 de milioane de euro pentru Ucraina La Ankara, Romania analizeaza si anuntarea continuarii sprijinului financiar pentru Ucraina la un nivel cel putin egal cu cel din anul precedent. Contributia ar putea ajunge la aproximativ 50 de milioane de euro, potrivit surselor. Bucurestiul va continua sa sprijine financiar achizitiile de aparare pentru Ucraina, dar si pentru Republica Moldova, considerand ca securitatea celor doua state este direct legata de securitatea Romaniei si a flancului estic al NATO.