Cultura si divertisment

Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. In vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de calareti traiau prinse intr-un cerc vicios de razboi, sange si devastare care a durat secole. In aceste campii din Asia Centrala nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supravietuire. Nu existau orase, nimeni nu apartinea unui loc anume, se traia pe spatele calului, iar singura lege si singura cale de a supravietui era forta, noteaza El Economista. In acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur si exilat din propriul clan inca din adolescenta, a reusit, dupa decenii de lupte, sa uneasca toate triburile si sa se ridice ca Ginghis Han ("cel care conduce totul sub cer"). Conducand hoardele nomade, a cucerit mare parte din China si intreaga Persie, precum si teritorii vaste din stepa. Fiii sai au guvernat un imperiu care se intindea de la coastele Coreei pana in Rusia si Ucraina si de la Bagdad si actualul Ormuz pana in Siberia. In apogeu, au pornit spre cucerirea Europei si, dupa ce i-au invins pe polonezi, unguri si duci germani, doar moartea "regelui regilor" i-a impiedicat sa-si atinga obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea il cunoscuse pana atunci si al doilea ca intindere din istorie, depasit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cadea un asemenea imperiu? Raspunsul este ca nu a fost invins de sabie, ci de o simpla bucata de hartie. Mongolii, care au invins aproape toti adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, insa totul indica faptul ca un factor decisiv a fost ambitia economica legata de o inventie chineza pe care au dus-o la extrem: moneda de hartie. Adica ceea ce astazi numim bancnote si care, la acea vreme, era de neimaginat in mare parte a lumii. Marea ruta comerciala Totul a inceput cand Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate ii erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a inteles ca mongolii devenisera stapanii Drumului Matasii, cea mai importanta ruta comerciala din istoria omenirii, care lega industria chineza de pietele occidentale. Cu un singur conducator asupra intregii rute, comertul a inflorit ca niciodata, iar Drumul Matasii a intrat in epoca sa de aur, cunoscuta drept Pax Mongolica. In aceasta perioada de siguranta si prosperitate, Europa descopera Asia, iar un calator precum Marco Polo viziteaza China si petrece ani in curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor sa treaca de la statutul de stapani tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica si valorifica inovatiile popoarelor cucerite. De aceea, cand au ajuns in China, au fost fascinati de o inventie care exista de secole, dar care nu se raspandise aproape deloc in restul lumii: moneda de hartie. Exista dovezi ca in China, inca din secolul al VII-lea, se foloseau "jiaozi", un fel de titluri de plata care functionau in practica drept bani fara valoare intrinseca in aur, argint sau cupru. La inceput erau utilizate rar, dar in timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost institutionalizat. Comerciantii locali au descoperit ca era mult mai util sa transporte aceste hartii decat sa calatoreasca cu aur, argint si cupru. Statul a inteles riscurile de a lasa acest sistem in maini private si a decis ca doar guvernul poate emite aceasta moneda. In teorie, valoarea ei era echivalenta cu metalele pretioase, insa tentatia de a tipari mai mult in momente de nevoie a dus la aparitia inflatiei. Utilizarea obligatorie a bancnotelor Dupa secole de utilizare, sistemul functiona, cu suisuri si coborasuri. In plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi in continuare monede si lingouri. Bancnotele erau mai degraba o solutie comoda pentru comertul la distanta. Insa mongolii au fost fascinati de ideea de a crea bogatie bazata doar pe vointa si incredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru razboaie, a decis sa transforme aceasta idee intr-un sistem central. A lansat "chao", o moneda unica pe baza de hartie, obligatorie in intreg imperiul. Toate tranzactiile comerciale, platile oficiale si taxele trebuiau realizate in aceasta moneda. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Desi metalele continuau sa circule in mediul rural, dominatia bancnotelor era totala in economie. Falsul sprijin in aur, argint si cupru Teoretic, valoarea era legata de metale pretioase, insa in realitate era stabilita de stat. Nu exista convertibilitate libera. Sistemul functiona pentru ca toti primeau salariile in hartie si o foloseau in schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind ca toate platile se faceau in hartie si ca nimeni nu putea folosi alta moneda. El observa ca Marele Han putea crea oricat "bani" dorea. In practica, statul putea tipari peste valoarea reala fara consecinte imediate. Cheltuielile erau uriase, iar tentatia de a emite bani a crescut constant. Desi initial sistemul a stimulat comertul, o criza latenta incepea sa se contureze. Criza din Persia Ideea s-a raspandit rapid in intreg imperiul. Gaykhatu, conducatorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari si o criza agravata de o epidemie, a decis sa adopte sistemul chinezesc. A ordonat tiparirea masiva de bancnote si a interzis utilizarea aurului si argintului. Cei care refuzau erau executati. Astfel, intreaga populatie a fost obligata sa foloseasca moneda de hartie. Rezultatul a fost devastator si imediat. In acel moment, lumea a inteles ca un astfel de sistem se bazeaza pe incredere. Un mecanism fara rezerve in metale pretioase, impus peste noapte si sustinut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul intrebarii chiar din clipa in care a fost decretat. Populatia si comerciantii au refuzat sa isi schimbe aurul si argintul valoros pe hartie, interpretand masura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitala, supusii Ilhanatului au ales sa isi abandoneze activitatile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, si-au inchis pravaliile, au incetat sa mai vanda si au revenit la troc, intorcandu-se cu sute de ani in urma in doar cateva zile. Activitatea economica a incetat aproape complet. In doar cateva luni, dupa zile intregi de represiune si condamnari, Ilhanatul a fost nevoit sa renunte la experimentul monetar. Decizia a fost fortata si de aparitia unei rezistente organizate si a riscului unei revolte. La doar un an distanta, intr-un climat tensionat si inca marcat de devastare economica, elita conducatoare si-a pierdut increderea in Gaykhatu si s-a ridicat impotriva lui. Dupa ce i-au ocupat palatul, l-au strangulat cu coarda unui arc pentru a evita varsarea de sange in curte, conform traditiei mongole. Exista mai multe versiuni despre motivele revoltei, insa toate includ moneda de hartie ca factor important, iar multi autori considera ca "bancnotele chinezesti" si criza generata de acestea au declansat conflictul. Esecuri in Japonia si Vietnam Intre timp, in China, desi moneda "chao" fusese introdusa si initial avusese succes, situatia a inceput sa se deterioreze. Mongolii isi bazau puterea pe expansiune, iar tintele erau clare: Japonia si sud-estul Asiei. Kublai a lansat campanii de o amploare logistica fara precedent. In cazul Japoniei, a incercat de doua ori o invazie navala, ceea ce a implicat costuri uriase pentru provizii si, mai ales, pentru construirea unei flote capabile de o astfel de operatiune. Ambele expeditii au fost distruse de furtuni si taifunuri din Pacific. Japonezii au considerat ca au fost salvati de zei, care au trimis un "kamikaze", adica "vant divin". In cel de-Al Doilea Razboi Mondial, acest mit avea sa inspire pilotii sinucigasi japonezi. La fel ca furtunile care i-au oprit pe mongoli, sacrificiul lor era vazut ca un element supranatural salvator. In sud-estul Asiei, campaniile nu au avut rezultate mai bune. Desi au existat succese initiale, trimiterea cavaleriei din stepa in jungla din Vietnam sau Thailanda s-a transformat intr-un cosmar logistic si militar, comparabil cu experienta trupelor americane din secolul XX. Rezultatul a fost ca aceste incursiuni nu au adus beneficii reale. Cercul vicios al emisiunii monetare Aceste cheltuieli uriase, alaturi de proiectele grandioase si o administratie extrem de costisitoare, au dus la o emisiune excesiva de moneda. Daca initial situatia a fost tinuta sub control, dupa moartea lui Kublai lucrurile au degenerat rapid. Succesorii sai au avut domnii scurte si instabile, marcate de conflicte interne, coruptie si haos financiar. S-a creat un cerc vicios: se emitea moneda pentru a acoperi cheltuieli prea mari, preturile cresteau, foametea se extindea, iar pentru a compensa se tipareau si mai multi bani. In scurt timp, inflatia a impins populatia spre saracie generalizata. In final, o serie de dezastre naturale variate au transformat nemultumirea generala intr-un conflict deschis. Fluviul Galben a iesit din matca, provocand inundatii masive, distrugand orase intregi si generand valuri de refugiati, dar si foamete. Taifunurile si furtunile au afectat comertul si agricultura de coasta. In nord, secete severe au devastat tara, iar ulterior daunatorii au distrus culturile. Dinastia Ming Aceasta succesiune de dezastre a lovit o economie deja in criza si lipsita de resurse. In acest context apare Zhu, un tanar orfan abandonat de parinti la o manastire pentru a scapa de foamete. Acest om, aparent nesemnificativ, s-a alaturat rebeliunii impotriva mongolilor si a schimbat cursul istoriei. In acel moment, moneda de hartie isi pierduse complet credibilitatea, iar impunerea ei era perceputa ca un jaf. Inflatia si revenirea la troc au determinat numerosi tarani saraciti sa se alature revoltei cunoscute sub numele de Rebeliunea Turbanelor Rosii. Zhu a obtinut succese importante si a urcat rapid in ierarhia rebelilor, devenind liderul acestora. Dupa ce a invins mongolii slabiti si afectati de colaps economic, a devenit imparatul Chinei si a fondat dinastia Ming, care avea sa dureze peste doua secole. Moneda de hartie nu a fost singurul factor. Chinezii i-au perceput mereu pe mongoli ca invadatori si au fost exclusi sistematic din functiile de putere, ceea ce a generat resentimente. Mongolii au modificat si sistemul meritocratic bazat pe examene, limitand accesul populatiei locale in favoarea elitelor straine. In plus, modelul lor politic si economic, bazat pe cucerire, a devenit nesustenabil dupa esecurile militare. Renuntarea la banii de hartie Totusi, unul dintre factorii structurali decisivi a fost criza economica provocata de cheltuieli, dezastre naturale si, mai ales, de utilizarea excesiva a monedei de hartie. Dovada este ca una dintre primele masuri ale dinastiei Ming a fost renuntarea la bancnote si revenirea la aur si argint. Moneda de hartie nu a mai fost utilizata pana in secolul XX. Acesta a fost unul dintre cele mai mari experimente monetare din istorie si, totodata, unul dintre cele mai mari esecuri. Impactul sau a fost atat de puternic incat putini au mai incercat ulterior un astfel de sistem. Abia in secolul al XVII-lea, Suedia a facut un experiment similar, care a esuat si el din cauza emisiunii excesive. Ulterior, Banca Angliei a introdus bancnote cu un oarecare succes, insa acestea aveau acoperire in metale pretioase. Pentru a ajunge la un sistem dominat de hartie, precum cel imaginat de Kublai, a fost nevoie sa se astepte pana in secolul al XIX-lea si aparitia etalonului aur. In ceea ce priveste Imperiul Mongol, caderea Chinei a dus la fragmentarea sa. Desi regatele erau deja aproape autonome, toate recunosteau autoritatea conducatorilor din Orient. Odata cu disparitia acesteia, fiecare a inceput sa isi urmeze propriul drum, iar conflictele intre hanate au devenit la fel de frecvente ca cele cu dusmanii externi. Totusi, mostenitorii acestui vast imperiu nu si-au spus ultimul cuvant. Popoare ale stepei, precum otomanii, au construit un imperiu care a durat pana in secolul XX si a dat nastere Turciei moderne. De asemenea, Imperiul Mogul din India, care revendica descendenta din Ginghis Han, a devenit o mare putere si a lasat in urma monumente precum Taj Mahal. Cu toate acestea, visul unui imperiu mongol unificat sub un singur conducator a murit in China, sufocat de inflatie si haos.