Politic-Social

Tigara, candva unul dintre cele mai puternice simboluri ale cinematografiei si modei, parea sa fi disparut treptat din cultura mainstream dupa ani de campanii antifumat. In 2026, insa, imaginea fumatorului revine intr-un mod surprinzator in fotografii de moda, pe Instagram, in videoclipuri si in postarile unor vedete. Financial Times descrie fenomenul drept o revenire a tigarilor "in stil", dupa o perioada in care riscurile medicale si campaniile de sanatate publica le transformasera intr-un obicei tot mai greu de asociat cu glamourul. Nu este singura publicatie care observa schimbarea. Washington Post scria in iulie ca vedete precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner sau Hailey Bieber au fost fotografiate recent fumand, in timp ce pe retelele sociale circula tot mai multe imagini si montaje care reiau estetica tigarii din filmele si fotografiile altor generatii. "Cigfluencerii" si tigara ca accesoriu Unul dintre exemplele fenomenului este contul de Instagram "Cigfluencers", creat in 2021 de Jared Oviatt. Contul, care a depasit 100.000 de urmaritori, publica imagini cu celebritati si personaje din cultura pop fumand. Fenomenul a ajuns inclusiv in literatura stiintifica. In iulie 2026, revista Tobacco Control a publicat un articol intitulat "Cigfluencers: how celebrities and influencers are glamourising smoking again", cercetatorii atragand atentia asupra modului in care imaginile cu vedete pot contribui la normalizarea fumatului. Sarah Milov, istoric social si autoarea volumului The Cigarette: A Political History, spune ca o parte din atractie vine tocmai din imaginea neglijenta si indiferenta pe care o poate transmite tigara. Tendinta se suprapune peste revenirea esteticii "indie sleaze" si a modei anilor 2000, perioada in care tigara aparea mult mai frecvent in fotografii cu vedete si in cultura cluburilor. Rebeliune impotriva obsesiei pentru "wellness" Jared Oviatt leaga fenomenul de asa-numita "little-treat culture" - obiceiul de a-ti oferi mici recompense accesibile intr-o perioada in care achizitiile importante sunt tot mai greu de justificat. Intr-un mediu dominat de aplicatii care masoara somnul, numarul de pasi si caloriile, de suplimente, diete, sala si optimizarea permanenta a stilului de viata, tigara poate deveni pentru unii tocmai opusul acestei filosofii: un gest deliberat nesanatos si, prin urmare, perceput ca o mica rebeliune. Financial Times noteaza si atractia pentru experientele "analogice", intr-o generatie care redescopera aparatele foto pe film, vinilurile si alte obiecte asociate cu perioadele de dinaintea dominatiei smartphone-ului. Scientific American constata aceeasi schimbare culturala: scenele cu fumat au devenit mai vizibile, iar "cigfluencerii" sunt acum un fenomen recognoscibil. Publicatia avertizeaza insa asupra unei diferente importante: deocamdata nu exista suficiente date pentru a spune ca aceasta revenire culturala inseamna automat si ca Generatia Z fumeaza efectiv mai multe tigari. Imaginea se schimba, riscurile raman Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca tutunul provoaca peste sapte milioane de decese in fiecare an, dintre care peste 1,6 milioane sunt inregistrate in randul persoanelor care nu fumeaza, dar sunt expuse fumului pasiv. Tutunul afecteaza aproape fiecare organ al organismului si este asociat cu cancerul, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale si bolile pulmonare. Nici ideea de "fumator social" nu elimina riscurile. Date citate de Centrul american pentru Controlul si Prevenirea Bolilor arata ca persoanele care fumeaza au, in medie, o speranta de viata cu aproximativ zece ani mai mica decat nefumatorii. CDC noteaza si ca fumatorii care spun ca aprind tigari doar in contexte sociale pot avea valori ale tensiunii arteriale si colesterolului similare fumatorilor obisnuiti. Romania, peste media europeana Cele mai recente estimari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii plaseaza prevalenta consumului curent de tutun in Romania la aproximativ 30% din populatia de cel putin 15 ani in 2024, peste media de 24% a Regiunii Europene a OMS. Datele Eurobarometrului privind atitudinea europenilor fata de tutun aratau, la randul lor, ca 34% dintre romani se declarau fumatori activi, comparativ cu media UE de 24%. Doar Bulgaria, cu 37%, si Grecia, cu 36%, inregistrau valori mai ridicate intre statele comparate in acel set de date, alaturi de Croatia, aflata la 35%. Europa ramane, de altfel, regiunea OMS in care reducerea consumului de tutun inainteaza cel mai lent. In 2024 existau aproximativ 173 de milioane de utilizatori de tutun in regiune, iar OMS estimeaza ca Europa ar putea continua sa aiba cea mai ridicata prevalenta a consumului de tutun la nivel mondial si in 2030.