Cultura si divertisment

Tornada de la Facaeni din 2002 a fost prima tornada inregistrata in peste 100 de ani in Romania, o tara care a trait in negare in privinta asta. De regula, cei mai importanti specialisti ai tarii au negat faptul ca tornadele se pot forma in Romania, pur si simplu, pentru ca latitudinea la care se afla, de aprox. 45ￍ N, nu permite aparitia lor. Privite mult timp doar ca fenomene specifice tropicelor, tornadele au fost desconsiderate pentru Romania si pentru Europa, in general, dar, cu toate astea, ele s-au mai produs si in alte parti ale Europei. Ce s-a intamplat la Facaeni in 2002 Tornada de la Facaeni (jud. Ialomita) din 12 august 2002 a intrat in istorie pentru traiectoria ei lunga si puternica, pentru intensitatea estimata la F3+ pe scara Fujita, adica vanturi de aproximativ 250 - 330 km/h, cu un traseu de 74 de km, lucru foarte rar pentru Europa. Tornada a distrus 33 de case complet, a avariat 400 si a culcat la pamant o padure de salcami de 120 de ha. Trei persoane au murit si 15, cel putin, au fost ranite. Dar de ce este atat de importanta tornada de la Facaeni? Meteorologul Leslie R. Lemon, unul dintre cei mai respectati specialisti in supercelule si tornade, a venit in Romania si a publicat impreuna cu cercetatori romani, studiul "A strong long-track Romanian Tornado", in care arata ca evenimentul a fost produs de o supercelula, exact acelasi tip de furtuna care produce cele mai violente tornade din Statele Unite. Dupa Facaeni, cercetari ulterioare au demonstrat ca Romania nu este o tara fara tornade, ci una cu tornade rare, dar foarte posibile, mai ales in Campia Romana si sud-estul tarii. In 2005 au fost documentate mai multe tornade intr-un singur episod sever. In 2019 tornada de la Dragalina (Calarasi), care a rasturnat un autobuz, a readus subiectul in atentia publicului. Furtuna Facaeni s-a nascut in Bulgaria, s-a intensificat rapid si s-a deplasat in nord, spre Romania. Cel putin 15 case au fost avariate si a fost creata o cantitate considerabila de resturi zburatoare, intr-un sat aflat la nord de munti. Pana la ora 18, ora Romaniei, pe radare putea fi identificata o supercelula care a distrus tot in calea ei. Desi furtuna de acum doua zile din Bucuresti nu intra in categoria tornadelor, specialistii o incadreaza la "fenomene meteo extreme". Valurile de caldura sufocante, ploile torentiale, grindina, vijeliile si chiar tornadele nu mai sunt evenimente izolate. Ele fac parte dintr-un nou tipar climatic care incepe sa se manifeste si in Romania. Iar ceea ce s-a intamplat in ultimele zile in Bucuresti este un subiect de studiu. De la 40 de grade la furtuni in cateva ore Dupa una dintre cele mai intense perioade de canicula din ultimii ani, Capitala si mai multe judete au fost lovite de furtuni violente, cu rafale puternice, copaci doborati si inundatii. Explicatia: aerul foarte cald poate retine mult mai multa umiditate decat in trecut. Este suficienta patrunderea unei mase de aer rece pentru ca energia acumulata sa fie eliberata brusc prin furtuni violente. Un studiu publicat zilele trecute de consortiul World Weather Attribution arata ca valul de caldura care a afectat Europa ar fi fost "practic imposibil" fara schimbarile climatice provocate de activitatea umana. Cercetatorii spun ca astfel de episoade sunt astazi de aproximativ 100 de ori mai probabile decat in urma cu doar doua decenii. Friederike Otto: "Nu mai putem spune ca este doar vreme" Climatologul Friederike Otto, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti in atribuirea fenomenelor extreme schimbarilor climatice, explica faptul ca intrebarea nu mai este daca incalzirea globala influenteaza astfel de evenimente, ci in ce masura. Potrivit cercetarilor coordonate de echipa sa, numeroase valuri de caldura din ultimii ani nu ar fi existat in forma actuala fara incalzirea globala. In ultimele saptamani, Europa a inregistrat temperaturi istorice Franta a raportat un numar mare de decese asociate caniculei, iar autoritatile au inchis scoli si obiective turistice. In Germania au aparut probleme in transportul feroviar, iar in mai multe tari infrastructura electrica a fost pusa sub presiune de consumul record. Expertii avertizeaza ca acesta nu este un episod izolat, ci inceputul unui nou model climatic. De ce sunt orasele atat de vulnerabile Specialistii vorbesc despre efectul de insula de caldura urbana. Betonul, asfaltul si lipsa spatiilor verzi transforma orasele in adevarate acumulatoare de energie. Cand apare o furtuna, sistemele de canalizare sunt depasite, iar apa nu mai poate fi absorbita suficient de repede. Exact acest mecanism este descris si in analiza privind fenomenele meteo extreme: urbanizarea excesiva, reducerea spatiilor verzi si modificarea cursurilor naturale ale apei amplifica efectele ploilor torentiale si ale valurilor de caldura. Romania nu mai este o exceptie In ultimii ani, Romania a trecut prin valuri de caldura record, secete severe, furtuni cu rafale violente, grindina de mari dimensiuni, inundatii rapide, chiar si tornade, considerate candva exceptionale. Meteorologii spun ca nu putem afirma ca fiecare furtuna este provocata exclusiv de schimbarile climatice. Insa ceea ce poate fi spus cu un grad ridicat de certitudine este ca atmosfera mai calda favorizeaza fenomene mai intense, mai frecvente si mai distructive. Ce urmeaza Organizatiile internationale si climatologii avertizeaza ca adaptarea trebuie sa devina o prioritate: orase cu mai multe spatii verzi, sisteme moderne de drenaj, avertizari timpurii si infrastructura proiectata pentru o clima diferita de cea cu care eram obisnuiti. Pana atunci, Romania va trebui sa se obisnuiasca cu un paradox care pana de curand parea imposibil: intr-o singura saptamana, aceeasi localitate poate trece de la temperaturi apropiate de 40 de grade Celsius la furtuni care transforma bulevardele in rauri.