Externe

Radev si-a reiterat pozitia in finalul acesta de saptamana in Parlamentul de la Sofia, unde a fost intrebat daca este pregatit sa se opuna formal noului pachet european. "Nu doar ca sunt pregatit - o voi face", a raspuns premierul, sustinand ca are obligatia sa apere "interesul national" al Bulgariei. Cele doua nume pe care Sofia le vrea eliminate Bulgaria conditioneaza sprijinul pentru sanctiuni de eliminarea Patriarhului Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse si unul dintre cei mai vocali sustinatori ai razboiului declansat de Vladimir Putin in Ucraina, precum si a lui Vagit Alekperov, miliardarul care a fondat grupul petrolier Lukoil. Radev sustine ca nu il apara pe Chiril ca persoana, ci institutia pe care acesta o conduce. Premierul a invocat legaturile istorice si religioase dintre Bulgaria si Rusia si s-a opus extinderii conflictului politic in sfera religioasa. Chiril ar urma sa fie vizat de interdictia de a intra in Uniunea Europeana si de inghetarea eventualelor active detinute in blocul comunitar. Patriarhul a justificat in mod repetat invazia Rusiei si a sustinut discursul Kremlinului privind presupusul caracter "sfant" al razboiului. UE a incercat sa il sanctioneze si in 2022, dar masura a fost blocata atunci de guvernul condus de Viktor Orban. Miza de trei miliarde de euro din jurul Lukoil In cazul lui Alekperov, argumentele Sofiei sunt in primul rand economice. Lukoil controleaza rafinaria Neftochim Burgas, singura rafinarie din Bulgaria si o infrastructura strategica pentru alimentarea tarii cu carburanti. Statul bulgar a instalat un administrator special la rafinarie in noiembrie 2025, dupa ce sanctiunile americane impotriva Lukoil au pus sub semnul intrebarii continuarea operatiunilor companiei. Potrivit Euronews, grupul rus ar fi formulat pretentii de aproximativ trei miliarde de euro in legatura cu preluarea controlului asupra activelor sale din Bulgaria. Radev sustine ca includerea lui Alekperov pe lista UE ar putea compromite negocierile cu grupul petrolier si ar echivala cu o decizie prin care Bulgaria "s-ar impusca singura in picior". Premierul a avertizat si ca rafinaria din Burgas se confrunta cu dificultati in achizitionarea petrolului. Instalatiile fusesera construite pentru procesarea titeiului rusesc de tip Urals, iar folosirea unor sortimente mai grele a produs, potrivit acestuia, uzura accelerata, blocaje tehnice si cresterea costurilor. Guvernul bulgar incearca in paralel sa obtina o intelegere extrajudiciara cu Litasco, companie din grupul Lukoil. Italia ridica si ea obiectii in cazul Patriarhului Chiril Bulgaria nu este singurul stat care are rezerve fata de sanctionarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse. Italia a transmis ca doreste continuarea discutiilor inainte de a accepta introducerea Patriarhului Chiril pe lista neagra. Pozitia Romei ar reflecta preocuparile Vaticanului privind precedentul creat prin sanctionarea conducatorului unei importante Biserici crestine. Spre deosebire de Sofia, Italia a formulat insa o "rezerva" diplomatica si nu a amenintat explicit cu folosirea dreptului de veto. De ce trebuie ajuns la un acord pana pe 15 iulie Comisia Europeana a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sanctiuni pe 9 iunie. Masurile vizeaza veniturile obtinute de Rusia din energie, sectorul financiar si piata criptomonedelor, exporturile de tehnologii utilizate de industria militara, flota-fantoma ruseasca si, pentru prima data, unele importuri de peste. Propunerea mai include restrictii privind intrarea in UE a fostilor combatanti rusi care au participat la invadarea Ucrainei. Bruxelles-ul incearca sa ajunga la un acord pana pe 15 iulie. In lipsa unei decizii, plafonul de pret aplicat petrolului rusesc transportat pe mare ar urma sa fie recalculat automat. Cresterea recenta a pretului petrolului Urals ar putea determina majorarea plafonului, oferind Moscovei venituri suplimentare. Comisia a propus, pentru evitarea acestui scenariu, mentinerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril pana in ianuarie 2027. Rolul lui Orban, preluat de Radev Timp de mai multi ani, Viktor Orban a fost liderul european care a intarziat sau a blocat cel mai frecvent sanctiunile impotriva Rusiei si sprijinul financiar pentru Ucraina. Situatia s-a schimbat dupa ce Orban a pierdut puterea, iar noul guvern de la Budapesta, condus de Peter Magyar, a adoptat o pozitie mai cooperanta fata de Bruxelles. Inclusiv opozitia Ungariei fata de sanctionarea Patriarhului Chiril a fost retrasa, permitand introducerea numelui acestuia in noua propunere. Blocajul nu a disparut insa, ci pare sa se fi mutat in Bulgaria. Radev, fost presedinte al Bulgariei, a demisionat din functie la inceputul anului pentru a intra in politica de partid. Formatiunea sa a castigat alegerile parlamentare din aprilie, iar el a devenit premier pe 8 mai. Reuters il descrie drept un politician eurosceptic, cunoscut pentru pozitiile favorabile refacerii relatiilor cu Moscova, pentru opozitia fata de ajutorul militar acordat Ucrainei si pentru criticile la adresa sanctiunilor. Un singur stat poate bloca intreaga Uniune Sanctiunile externe ale UE au nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Astfel, chiar daca celelalte 26 de guverne sustin un pachet, opozitia unui singur stat este suficienta pentru a impiedica adoptarea lui. Din 2011, statele membre au folosit veto-ul in 48 de dosare privind politica externa, bugetul sau extinderea Uniunii. Ungaria a fost responsabila pentru 21 dintre aceste blocaje, iar Polonia pentru sapte. Romania, Bulgaria si Cipru au utilizat si ele regula unanimitatii cel putin o data. Disputa reaprinde dezbaterea privind eliminarea sau limitarea unanimitatii in politica externa. Experti ai Institutului Max Planck au argumentat ca un veto folosit prin incalcarea grava a principiului solidaritatii europene ar putea fi considerat juridic irelevant. Deocamdata insa, orice modificare ampla a regulilor s-ar lovi tot de opozitia statelor care vad dreptul de veto ca pe ultima garantie a influentei lor in interiorul Uniunii.