Externe

Masurile permit trimiterea persoanelor vizate in centre speciale de returnare amplasate in tari din afara UE, potrivit Reuters. Acordul face parte dintr-o strategie mai ampla de inasprire a politicilor europene privind migratia. Decizia vine pe fondul presiunii exercitate de partidele de dreapta, chiar daca numarul sosirilor ilegale a scazut cu 26% anul trecut, ajungand la cel mai redus nivel din 2021. Legislatia trebuie sa primeasca in continuare aprobarea formala a statelor membre si a Parlamentului European. Propunerea a fost prezentata anul trecut de Comisia Europeana. Institutia sustine ca noile reguli vor simplifica procedurile si vor oferi guvernelor instrumente suplimentare pentru expulzarea persoanelor aflate ilegal pe teritoriul UE, cu respectarea drepturilor fundamentale. Critici din partea organizatiilor pentru drepturile omului Organizatiile pentru drepturile migrantilor contesta insa aceasta evaluare. Silvia Carta, reprezentanta a Platformei pentru Cooperare Internationala privind Migrantii Fara Documente (PICUM), a declarat ca noul regulament risca sa creeze un sistem extrem de dur de detentie si deportare. Statele membre sustin ca intampina dificultati in obligarea solicitantilor de azil respinsi si a persoanelor care si-au depasit perioada legala de sedere sa paraseasca teritoriul Uniunii. Potrivit Comisiei Europene, doar aproximativ 20% dintre persoanele care primesc ordine de expulzare parasesc efectiv UE. Centre de returnare in afara Uniunii Europene Noile reguli permit statelor membre sa infiinteze asa-numitele "huburi de returnare" in afara Uniunii Europene. Acolo ar putea fi transferate persoanele ale caror cereri de azil au fost respinse sau care au primit ordin de parasire a teritoriului comunitar. Migrantii ar putea fi trimisi inclusiv in tari cu care nu au nicio legatura personala sau familiala. Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a declarat ca noile reguli vor oferi Uniunii un control mai mare asupra persoanelor care intra, raman sau trebuie sa paraseasca spatiul comunitar. Statele membre nu au anuntat deocamdata ce tari ar putea gazdui aceste centre. Detentii mai lungi si sanctiuni suplimentare Proiectul legislativ prevede extinderea perioadelor de detentie si introducerea unor sanctiuni pentru lipsa de cooperare. Printre acestea se numara interdictii de intrare in UE, amenzi si posibile sanctiuni penale. Autoritatile vor putea confisca anumite bunuri, vor putea retine minori, colecta date biometrice si efectua perchezitii. Acordul permite si verificarea migrantilor, precum si a unor "spatii relevante". Organizatiile pentru drepturile omului considera ca aceasta formulare este prea vaga si ar putea deschide calea unor perchezitii domiciliare extinse. Temeri privind posibile abuzuri Mai multe organizatii neguvernamentale sustin ca unele dintre aceste practici exista deja si s-au intensificat in ultimele luni. Acestea indica o crestere a transferurilor si expulzarilor unor refugiati recunoscuti din Germania si alte state catre Grecia si alte tari aflate la frontiera externa a Uniunii. Potrivit activistilor, in unele cazuri autoritatile efectueaza perchezitii nocturne la domiciliu pentru a retine persoane si a le transfera catre centre de detentie sau aeroporturi, fara a le permite intotdeauna sa isi recupereze bunurile. Minos Mouzourakis, avocat si reprezentant al organizatiei Refugee Support Aegean din Grecia, a avertizat ca noile reguli ar putea favoriza practici extrem de periculoase si daunatoare in Europa. La randul sau, eurodeputata franceza a Verzilor, Melissa Camara, a criticat legalizarea centrelor de returnare din afara UE, posibilitatea detentiei minorilor si efectuarea unor vizite la domiciliu pe care le-a comparat cu practicile agentiei americane ICE. Mai multe state analizeaza deja astfel de solutii Unele tari europene au inceput deja sa exploreze astfel de mecanisme. Tarile de Jos colaboreaza cu Danemarca, Germania, Grecia si Austria pentru crearea unor centre comune de returnare si tranzit. In paralel, discutiile bilaterale cu Uganda privind un acord similar au fost suspendate. Guvernul olandez doreste masuri concrete pana la sfarsitul anului. Executivul invoca ceea ce premierul Rob Jetten numeste o "criza a azilului".