|
Accesează contul My Orange
Chimistul român Mircea Dincă, profesor la Universitatea Princeton, dezvoltă materiale cu pori de dimensiuni extrem de mici care ar putea fi folosite pentru stocarea energiei și captarea apei din atmosferă. Unul dintre materialele studiate poate capta apă chiar și în condiții de umiditate foarte scăzută.
27.09.2026, 11:56 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Cercetatorul nascut in Romania lucreaza cu o clasa de materiale numite retele metal-organice, cunoscute sub denumirea de MOF (metal-organic frameworks), potrivit Autoritatii Nationale pentru Cercetare. Arhitectura MOF-urilor, structuri cristaline formate din componente metalice conectate prin molecule organice, creeaza un numar foarte mare de pori minusculi, in interiorul carora pot fi captate diferite molecule. Porii au dimensiuni de ordinul nanometrilor, iar suprafata interna a materialelor poate deveni uriasa. Mircea Dinca explica, intr-un material publicat de Unversitatea Princeton in aprilie 2026, ca o cantitate de MOF de dimensiunea unei lingurite poate avea o suprafata interna comparabila cu cea a unui teren de fotbal. Aceasta proprietate permite materialelor sa retina molecule precum apa, dioxidul de carbon sau metanul. Apa captata din aer la o umiditate de numai 4,3% Una dintre directiile cercetarilor lui Mircea Dinca urmareste folosirea acestor materiale pentru captarea apei din atmosfera, inclusiv in zone foarte uscate. Un studiu publicat in Nature Communications in mai 2025 prezinta un MOF denumit Mg-SU-102, care incepe sa capteze rapid apa la o umiditate relativa de numai 4,3%. Materialul poate ajunge la o capacitate maxima de 0,41 grame de apa pentru fiecare gram de material si a inregistrat pierderi minime de capacitate dupa 500 de cicluri de captare si eliberare a apei. Cercetatorii incearca sa controleze atat dimensiunea porilor, cat si proprietatile lor chimice pentru ca materialele sa capteze apa la niveluri scazute de umiditate si sa o elibereze ulterior cu un consum cat mai redus de energie. Mircea Dinca a explicat pentru Princeton ca echipa sa modifica dimensiunea porilor si capacitatea acestora de a interactiona cu apa pentru a proiecta materiale care sa o capteze la umiditate scazuta si sa o elibereze folosind cat mai putina energie. Materialele ar putea fi folosite si pentru stocarea energiei Cercetarile romanului vizeaza si o alta proprietate a MOF-urilor: capacitatea de a conduce electricitatea. Desi aceste materiale sunt extrem de poroase, in mod obisnuit conduc foarte slab electricitatea. Dinca si echipa sa au contribuit la dezvoltarea unor MOF-uri conductoare, deschizand posibilitatea utilizarii lor in dispozitive pentru stocarea energiei. Intr-un alt studiu, publicat in Nature Materials, cercetatorii au prezentat un supercondensator in care un MOF conductiv a fost folosit ca unic material activ al electrozilor, fara aditivi conductori sau lianti. Dispozitivul a pastrat peste 90% din capacitate dupa 10.000 de cicluri de incarcare si descarcare. Studiul a fost publicat online in 2016 si a aparut in editia din februarie 2017 a revistei. In prezent, laboratorul condus de Dinca la Princeton studiaza materiale microporoase pentru aplicatii precum bateriile si supercondensatoarele, dar si pentru cataliza si alte tehnologii legate de energie si mediu. Mircea Dinca s-a intors la universitatea la care a studiat Mircea Dinca s-a nascut si a crescut la Fagaras si a absolvit Universitatea Princeton in 2003. Si-a obtinut doctoratul la Universitatea California, Berkeley, in 2008, iar in 2010 s-a alaturat MIT (Massachusetts Institute of Technology), unde si-a continuat cariera academica. In 2020 a devenit profesor titular la MIT, iar ulterior s-a intors la Princeton, unde este in prezent profesor de chimie. Pentru dezvoltarea retelelor metal-organice, domeniu in care lucreaza si Mircea Dinca, Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 a fost acordat cercetatorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson si Omar M. Yaghi. Potrivit Academiei Regale Suedeze de Stiinte, MOF-urile pot fi proiectate pentru diferite functii, printre posibilele aplicatii fiind captarea apei din aerul uscat si a dioxidului de carbon, stocarea gazelor si catalizarea reactiilor chimice.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.