|
Accesează
contul existent
24.04.2026, 07:39 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Astazi, cercetatorii descopera noi detalii despre acea criza. O echipa interdisciplinara a publicat un articol care examineaza ceea ce se crede a fi primul focar inregistrat de ciuma bubonica in zona mediteraneana. Cel mai recent studiu al lor, intitulat "Semnaturi bioarheologice din timpul Ciumii lui Iustinian (541-750 e.n.) in Jerash, Iordania", apare in Journal of Archaeological Science, potrivit ScienceDaily. Acesta extinde intelegerea stiintifica a epidemiei care a ucis milioane de oameni in Imperiul Bizantin. Un mormant comun dezvaluie amploarea mortii In plina epidemie de ciuma a lui Iustinian, persoanele afectate proveneau dintr-o gama larga de comunitati care erau adesea izolate unele de altele. In moarte, insa, au fost aduse impreuna. Un numar mare de cadavre a fost asezat rapid peste resturi de ceramica intr-o zona publica abandonata, care a devenit punctul central al acestui studiu. Primul mormant comun confirmat al victimelor ciumei Relatarile istorice descriu raspandirea bolii in perioada bizantina, dar multe dintre siturile suspectate a fi morminte ale victimelor ciumei nu aveau dovezi concrete. Jerash este acum primul loc in care a fost confirmata existenta unui mormant comun al victimelor ciumei, atat prin dovezi arheologice, cat si prin teste genetice. Cercetatorii au stabilit ca acest cimitir reprezinta un eveniment singular, spre deosebire de cimitirele traditionale, care se dezvolta treptat. In Jerash, sute de persoane au fost ingropate in doar cateva zile. Aceasta descoperire remodeleaza intelegerea primei pandemii, oferind dovezi clare ale mortalitatii la scara larga si oferind o perspectiva asupra modului in care oamenii traiau, se deplasau si deveneau vulnerabili in mediile urbane antice. Mobilitate si conexiuni ascunse Descoperirile ajuta, de asemenea, la rezolvarea unei intrebari de lunga durata. Datele istorice si genetice indica faptul ca oamenii calatoreau si se amestecau intre regiuni, insa dovezile de inmormantare sugereaza adesea ca comunitatile ramaneau locale. Situl de la Jerash arata ca ambele tipare pot coexista. Migratia se desfasura de obicei lent, de-a lungul generatiilor, si se integra in viata de zi cu zi, facand-o dificil de detectat in cimitirele obisnuite. In timpul unei crize, insa, indivizi proveniti din medii mai mobile au fost adusi impreuna intr-un singur loc, facand vizibile acele conexiuni ascunse. Dovezile sugereaza ca indivizii ingropati la Jerash apartineau unei populatii mobile care facea parte dintr-o comunitate urbana mai larga. Raspanditi in mod normal in intreaga regiune, acestia au fost uniti intr-un singur cimitir in timpul unui moment de criza.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.