Cultura si divertisment

Reabilitarea dupa un accident vascular cerebral (AVC) s-a concentrat mult timp pe refacerea bratului cel mai grav afectat. Totusi, un nou studiu sugereaza ca intarirea bratului mai putin afectat poate imbunatati semnificativ functionarea zilnica si independenta pe termen lung, potrivit ScienceAlert. Publicata in JAMA Neurology, cercetarea arata ca supravietuitorii unui AVC care si-au antrenat bratul mai putin afectat au realizat sarcinile zilnice mai rapid si mai eficient decat cei care s-au concentrat exclusiv pe membrul cel mai afectat. Concluziile pun sub semnul intrebarii abordarile traditionale de reabilitare si evidentiaza o directie de recuperare adesea ignorata. De ce sunt afectate ambele brate dupa un AVC Un accident vascular cerebral apare atunci cand fluxul de sange catre o parte a creierului este intrerupt, iar neuronii sunt afectati si incep sa moara din cauza lipsei de oxigen. Deoarece fiecare emisfera cerebrala contribuie la controlul ambelor brate, o leziune pe o parte a creierului poate afecta miscarea pe ambele parti ale corpului. Desi bratul opus leziunii cerebrale prezinta, de regula, slabiciune evidenta si control redus, asa-numitul brat "bun" este adesea mai lent, mai slab si mai putin coordonat decat s-ar astepta. Pentru multi supravietuitori, acest brat devine principalul instrument pentru activitatile zilnice, ceeatatece duce la oboseala si frustrare. Studiul si principalele concluzii Cercetatorii au analizat peste 50 de persoane care traiau cu AVC cronic si aveau un brat sever afectat. Participantii au fost repartizati aleatoriu sa isi antreneze fie bratul cel mai afectat, fie bratul mai putin afectat, timp de cinci saptamani. Ambele grupuri au exersat miscari complexe, orientate spre obiective clare, inclusiv sarcini realizate in realitate virtuala. Cei care si-au antrenat bratul mai putin afectat au indeplinit activitatile zilnice mai rapid si mai fluent, iar beneficiile s-au mentinut si dupa sase luni. Regandirea reabilitarii dupa AVC Cercetatorii considera ca imbunatatirile pe termen lung provin din utilizarea crescuta in viata de zi cu zi. Atunci cand bratul mai putin afectat functioneaza mai bine, oamenii il folosesc mai mult, consolidand progresul prin activitate zilnica. Expertii subliniaza ca recuperarea nu inseamna intotdeauna refacerea completa a ceea ce s-a pierdut. Pentru multi supravietuitori, intarirea a ceea ce inca functioneaza poate fi o cale mai realista si mai incurajatoare spre autonomie.