Externe

Doar aproximativ 6% din populatia Germaniei traieste in cele doua landuri care voteaza duminica. In mod normal, scrutinurile ar avea in principal o miza regionala. De aceasta data insa, ele au devenit un test important pentru guvernul federal si pentru autoritatea lui Friedrich Merz in propriul partid. Alegerile pot fi decisive pentru viitorului sau politic, intr-un moment in care sprijinul pentru cancelar si pentru CDU a scazut puternic. Presiunea s-a amplificat dupa alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie. AfD a obtinut acolo aproape 44% din voturi, in timp ce CDU a coborat la aproximativ 17%, unul dintre cele mai severe rezultate din istoria recenta a partidului. Merz a recunoscut atunci ca rezultatul a zguduit CDU "din temelii", dar a exclus ideea unei retrageri, afirmand ca renuntarea nu este o optiune pentru el. Mecklenburg-Pomerania Occidentala, cel mai mare pericol pentru CDU Situatia cea mai dificila pentru partidul cancelarului este in Mecklenburg-Pomerania Occidentala, land est-german cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori. Un sondaj INSA citat de Reuters plaseaza AfD pe primul loc, cu 37%, urmata foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotata cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7%. Pragul electoral pentru intrarea in parlamentul regional este de 5%, ceea ce inseamna ca partidul cancelarului se afla la numai cateva puncte de un scenariu catastofal: iesirea din legislativul unui land german. AfD si-ar putea dubla sustinerea fata de alegerile regionale din 2021, cand obtinuse 16,7%. In acelasi timp, un rezultat bun al AfD nu inseamna ca partidul va ajunge la guvernare. Celelalte formatiuni importante continua politica de izolare a AfD si refuza formarea unor coalitii cu partidul. Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD ( partid de centru-stanga), beneficiaza de o popularitate personala de peste 60%, potrivit Reuters, iar social-democratii ar putea incerca pastrarea guvernarii impreuna cu alte partide. Nici Berlinul nu ii ofera liniste lui Merz In capitala, tabloul politic este diferit, insa CDU risca sa piarda pozitia dominanta obtinuta in scrutinul precedent. Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plaseaza Die Linke ( partid de stanga radicala) pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, iar AfD in jurul a 17%. Sprijinul pentru AfD in Berlin este aproximativ dublu fata de scrutinul precedent. Alegerile din Berlin sunt dominate in special de criza locuintelor si cresterea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodariile capitalei locuiesc cu chirie, iar preturile cerute pentru inchiriere aproape s-au dublat din 2014. Autoritatile estimeaza ca Berlinul va avea nevoie de inca 211.000 de locuinte pana in 2040. CDU si SPD guverneaza impreuna capitala din 2023, aceeasi combinatie politica existenta in prezent si la nivel federal, ceea ce face ca scrutinul sa fie privit si ca un barometru al nemultumirii fata de guvernul de la Berlin. Popularitatea lui Merz s-a prabusit Alegerile vin intr-un moment dificil pentru cancelar. Rata sa de aprobare a coborat in unele sondaje pana la 14% la nivel national si la valori de o singura cifra in unele landuri estice. Un sondaj INSA publicat inaintea scrutinului arata ca 78% dintre respondenti nu il mai considera pe Merz persoana potrivita pentru functia de cancelar, procent care include si o parte dintre simpatizantii propriului partid. Nemultumirea este legata de mai multe probleme: costul vietii, evolutia economiei germane, preturile energiei si combustibililor si perceptia ca reformele promise de guvern nu au produs inca rezultatele asteptate. In acelasi timp, AfD continua sa creasca si la nivel national. Sondajele plaseaza partidul intre 27% si 29%, in timp ce CDU/CSU ( partidul sora din Bavaria) se afla intre 18% si 20%. Presiune si din interiorul CDU Presa germana discuta deja despre viitorul cancelarului. In ultimele zile au reaparut scenarii privind o eventuala inlocuire a lui Merz. Printre numele vehiculate se afla Hendrik Wust, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, si liderul CSU si premierul Bavariei, Markus Soder. Conducerea CDU continua oficial sa il sustina pe Merz, iar inlocuirea unui cancelar in Germania presupune mecanisme parlamentare si politice complexe. Totusi, presa germana si europeana se astepta ca in cazul unui esec major duminica sa existe o miscare in partid care sa incerce sa il convinga pe Merz sa renunte voluntar la pozitia de cancelar si lider al partidului. Partidele din Germania, explicate CDU (Uniunea Crestin-Democrata) - partidul cancelarului Friedrich Merz, principala formatiune conservatoare de centru-dreapta din Germania. Programul sau combina pozitii conservatoare, liberale si crestin-sociale. CDU formeaza la nivel federal o alianta traditionala cu CSU din Bavaria. SPD (Partidul Social-Democrat) - unul dintre cele mai vechi partide germane si principala formatiune de centru-stanga. Pune accent pe protectie sociala, drepturile angajatilor, solidaritate si redistribuire. In Mecklenburg-Pomerania Occidentala este partidul premierului regional Manuela Schwesig. Die Linke ("Stanga") - partid situat la stanga SPD, cu o platforma socialista radicala si puternic critica fata de capitalism. Are radacini inclusiv in PDS, formatiunea succesoare a partidului comunist care a condus fosta Germanie de Est. AfD (Alternativa pentru Germania) - partid de dreapta radicala/extrema, puternic anti-imigratie si eurosceptic.