Opinii

Ieri, 2 iunie, BNR a comunicat nivelul rezervelor internationale, valute si aur, contabilizat de-a lungul lunii mai. Era de asteptat - dupa evenimentele dintre 5 si 16 mai, care au tulburat grav pietele valutara si monetara - sa se fi produs o scadere semnificativa a rezervelor valutare.

Analistii, chiar si analistii bancari, operatorii economici, investitorii, retelele mass-media de toate felurile, opinia publica in ansamblu au acum informatii in plus pentru a face o evaluare relevanta a impactului miscarilor de capital asupra rezervelor valutare. Vor putea, de asemenea, sa fie corect evaluate interventiile Bancii Nationale in apararea stabilitatii leului prin vanzari semnificative de valuta, atent dozate si facute in timpul in care era obligatoriu sa fie facute. Orice intarziere ar fi fost penalizata dur de piete!

DE 30 DE ANI LEUL ARE CURS DE PIATA

In recenta conferinta de presa de la BNR, guvernatorul Isarescu a subliniat ca este larg cunoscut faptul ca, in schimburile cu alte valute, leul are - de aproape 30 de ani - curs determinat de piata. Un curs stabilit in raport de cererea si oferta din piata valutara. Un curs care functioneaza in regim de flotare controlata. Ceea ce inseamna ca BNR, in caz de variatii exagerate ale cererii si ofertei, intervine in piata, vinde sau cumpara valuta.

Intervine in scop preventiv - pentru a feri piata valutara de destabilizari. Sau in scop terapeutic - cand se impune restabilirea echilibrelor ce tind sa se deterioreze puternic si rapid. Dar nu o face niciodata impotriva tendintelor fundamentale ale pietei! BNR a probat in repetate randuri, deseori in situatii ce evoluau pe muchie de cutit, ca are echipe performante, de profesionisti, instrumente si strategii competitive, ce-i garanteaza capacitatea de a interveni operativ si cu maxima eficienta pentru a asigura continuitatea bunei functionari a pietei valutare si stabilitatea relativa a cursului leu/euro.

Deseori insa, in dezbateri publice, au fost auzite vocile unor analisti care sustineau ca stabilitatea cursului leu/euro este intretinuta artificial de BNR. Un neadevar sustinut de ei... cu argumentul relativei stabilitati a cursului din ultimii ani! Dar cursul - repet: un curs de piata - nu avea cum sa fie o constructie artificiala, un "aranjament" facut de BNR in contrast izbitor cu realitatea pietei valutare! De ce? Pentru ca era imposibil!... Ar fi fost imposibil - in ultimii patru ani si jumatate, de cand Romania se confrunta cu actualul ciclu al inflatiei globale - ca banca noastra centrala sa fi vandut valuta continuu pentru a mentine un curs apreciat artificial... iar rezerva de valute sa creasca - cum de fapt a si crescut - cu 30 de miliarde de euro!

BNR APARASE CURSUL DE APRECIERI EXCESIVE... SI NU DE EXCES DE DEPRECIERE

Starea de fapt a pietei, in anii amintiti, nu a fost dominata de tendinte de depreciere a leului. Care este explicatia? Deficitul permanent al balantei comerciale! Dominanta pietei valutare a fost in tot acest timp determinata de intrarile de capital sub diverse forme. Intrari care au fost mai mari decat deficitul balantei comerciale. Iar BNR a intervenit pe piata valutara pentru a apara cursul leu/euro de dezechilibrari prin aprecieri ale monedei nationale si nu pentru a-l feri de... deprecieri. Pentru ca atunci nu exista niciun pericol de depreciere.

Rezultatul? A fost asigurata stabilitatea cursului si, totodata, a fost posibila cresterea cu 30 de miliarde de euro a rezervei! In ce context real? In acela in care - cum a aratat guvernatorul, insotindu-si argumentele de cifre si grafice - BNR a intervenit sa descurajeze dezechilibrarea pietei prin intarirea leului!

Banca Nationala a vandut lei si a cumparat valuta! A obtinut, prin astfel de operatiuni, echilibrul pietei valutare. O stare de normalitate, de altfel, in care nici vanzatorii si nici cumparatorii din piata valutara nu aveau motive sa-si schimbe comportamentul. Fiindca BNR a intervenit pentru ca dezechilibrele din balantele comerciale si de plati, deficitele mari deci ale acestor balante, sa fie anihilate. Si au fost anihilate. Au fost acoperite an de an de atragerile masive de capital.

De ce a actionat BNR prin cumparari de valuta? A avut doua scopuri de importanta deosebita. Intai si intai pentru a opri deprecierea cursului leului! Si, apoi, pentru a majora rezervele valutare pana la niveluri la care sa poata fi folosite ca stavilare in vremuri grele. Dar si pentru a evita experiente de felul acelora din anii 2006-2009, cand aprecierea efectiva a leului a agravat situatia balantei comerciale si a celei de plati si a dus la cresterea exploziva si periculoasa a creditului in valuta.

Regimul de flotare controlata - pe care BNR l-a adoptat in 2005, an in care a decis si trecerea la strategia de tintire a inflatiei - s-a dovedit a fi instrumentul financiar de care avea nevoie pentru a asigura rezilienta operatiunilor din piata valutara si, desigur, adecvarea la realitatea schimbatoare. A crescut astfel rolul rezervei valutare de stalp al credibilitatii tarii - si implicit al BNR - pe pietele financiare internationale.

Cifrele sunt certe: aceste deficite au fost finantate din intrarile importante de capitaluri. Sursele fiind dintre cele mai diferite: investitii directe si de portofoliu, imprumuturi angajate de stat si de societatile multinationale, vanzari in piata valutara. Nu a fost nicio singura plangere, nici un semnal ca ar fi existat operatiuni pe piata valutara pe care Romania sa nu le fi onorat. Daca BNR nu ar fi cumparat surplusul de valuta, daca nu ar fi avut o preocupare continua de a mentine rezerva valutara la nivelul celor mai inalte standarde de competitivitate, moneda nationala s-ar fi apreciat probabil pana la 4,4 - 4,5 lei pentru 1 euro. Guvernatorul si-a amintit ca, in urma cu mai multi ani, cand cursul de schimb s-a apreciat pana la 3,1 lei pentru un euro... exportatorii au protestat in fata Bancii Nationale. Leul, daca se apreciaza excesiv, afecteaza sanatatea pietei valutare tot atat de mult cat o face deprecierea lui, chiar daca din considerente diferite.

DEZECHILIBRELE SUNT TRASATURI INERENTE IN ECONOMIA DE PIATA

De la Keynes incoace, in imprejurari internationale dintre cele mai dificile, dominate de riscuri, incertitudini si vulnerabilitati, a devenit din ce in ce mai clar ca instabilitatea, dezechilibrele sunt trasaturi inerente ale economiei de piata. Macrostabilitatea a devenit astfel o arie tematica de cea mai mare insemnatate a practicii si teoriei economice. A crescut, in acest context, posibilitatea coordonarii politicilor monetare, fiscale, de venituri si a managementului resurselor. Si a crescut capacitatea bancilor centrale de a actiona pentru a restabili echilibrele in vremuri grele. Cum au iesit in evidenta si situatii in care s-a vazut ca interventiile bancilor centrale au limite obiective.

Keynes a scris ca nu ar fi corect si nici nu ar fi avantajos ca autoreglarea sa fie admisa ca regula generala. Mai cu seama ca, in situatiile in care pietele se impotmolesc, nu sunt deloc rare cazurile in care autoreglarea nici macar nu mai este posibila. Referindu-ne la pietele de bani, la piata valutara, domenii in care politica de interventii a bancilor centrale a devenit mai degraba regula, este de luat in seama adevarul ca nu sunt rare cazurile in care actiunile de politica monetara pentru a apara cursurile de schimb de destabilizari au limite obiective! Cu un astfel de caz, de limita obiectiva in interventia unei banci centrale pentru a apara cursul de un pericol de dezechilibrare, pentru a-l apara intr-o anumita zona sau pe un anumit nivel, s-a confruntat BNR.

Intre 5 si 16 mai, cand imprejurarile au devenit critice si cursul leu/euro s-ar fi putut misca dincolo de limitele tolerate de societate, BNR a intervenit imediat in apararea monedei nationale. A vandut valuta pentru protejarea leului fara ca standardul de performanta al rezervelor sa fie pus in pericol! A putut sa vanda pentru ca a avut "camara" plina!

BNR intervine, ori de cate ori este nevoie, pentru a corecta raportul cerere-oferta, dar niciodata nu anunta cand sunt facute interventiile, cum sunt facute si ce sume sunt vandute din rezerve. Sau cata valuta a cumparat. Si nici nivelul de curs pe care il apara. Semnificativ, in acest sens, este si faptul ca BNR are numai tinta pentru stabilitatea preturilor, nu si pentru cursul de schimb! Prin urmare, nici nu sunt facute proiectii pentru un anumit nivel al cursului. Si nici nu poate fi cunoscut dinainte acest nivel... pe care, in ultima instanta, il stabileste piata. Si chiar daca BNR l-ar intui nu ar putea sa-l faca public. Ce n-ar da, nu doar fondurile speculative, ci si cei mai pasnici jucatori din piata valutara, sa afle dinainte ce stie... si cu deosebire ce nu stie Banca Nationala!..

CUM AU FOST STOPATE IESIRILE MASIVE DE CAPITALURI

Detaliile au fost comunicate publicului in 20 mai, in conferinta de presa, cand atat in expunerea facuta in fata jurnalistilor, cat si in raspunsurile la intrebari, guvernatorul a facut ample referiri la interventia puternica a BNR in piata valutara. Care a fost cauza? Iesirile masive de capitaluri, de proportii istorice, care au inceput in decembrie 2024 si s-au intensificat dupa primul tur din 4 mai al alegerilor prezidentiale, amplificate de tensiunile politice din societate si de demisia premierului! BNR a raspuns cu vanzari ridicate de valuta, obtinand o relativa echilibrare a cererii cu oferta si reusind sa apere cursul leu/euro de o depreciere dramatica.

Calculele au aratat ca depasirea nivelului de sub 5 lei pentru un euro era imposibil sa fie oprita. Am avut in piata noastra valutara, intre 5 si 16 mai, un exemplu edificator de limita obiectiva a interventiilor bancilor centrale. Limita ce nu a depins de volumul rezervelor.

Din toamna anului trecut, cand au inceput iesirile de capital si rezerva valutara si-a incetinit ritmurile mari de crestere, standardul de performanta al rezervelor nu a fost pierdut. Comunicatul din 2 iunie confirma ca nu a fost pierdut acest standard nici dupa vanzarile mari de valuta din perioada 5 - 16 mai.

Daca insa BNR ar fi vandut si mai multa valuta, ca sa apere pragul de 5 lei pentru un euro, ar fi extras din piata monetara mai multa lichiditate in lei si ar fi pus in pericol platile publice, inclusiv plata pensiilor. Guvernatorul a venit cu un exemplu. Daca BNR vinde in piata valutara 1 miliard de euro, scoate din piata monetara interbancara 5 miliarde de lei. Asadar, cu fiecare miliard de euro vandut de BNR, ca sa echilibreze cererea cu oferta pe piata valutara, ar fi extras din piata monetara alte 5 miliarde de lei. Consecinte? Cresterea abrupta a dobanzilor si criza de lichiditate in moneda nationala ar fi pus in pericol platile guvernamentale. Interventiile repetate ale BNR in perioada dintre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale au subliniat ca urmaresc sa evite, odata cu deprecierea leului, cresterea excesiva a dobanzilor pe piata monetara.

DACA BNR AR FI LASAT CURSUL IN VOIA PIETEI...

Pe ecranele din sala de conferinta au fost derulate cifre si grafice edificatoare ce probau ca daca nu ar fi fost intreprinse masuri urgente, daca BNR ar fi lasat cursul in voia pietei, deprecierea leului ar fi fost cu adevarat istorica. In plus, ar fi fost nevoie de mult timp si de vanzari mult mai mari de valuta pentru ca raportul leu-euro sa fie readus la un relativ echilibru.

Comunicatul BNR din 16 mai, dat la incheierea sedintei de politica monetara, a cuprins o prima explicatie "in clar" a evenimentelor dintre decembrie 2024 si mai 2025. Tensiunile politice produsesera o inversare a miscarilor de capital de pe piata financiara locala. Investitorii, care au retras capitaluri crezand ca activele romanesti isi pierd statutul traditional de valori sigure, au provocat un impact major asupra lichiditatii in lei, ratelor dobanzilor pe piata monetara si raportului cerere-oferta pe piata valutara.

Aici se impune o adnotare cu referire la investitorii care aduc valuta pe pietele noastre si cumpara in schimb titluri guvernamentale, actiuni, obligatiuni. Cine sunt ei? Desigur, sunt si persoane care actioneaza individual si care, intr-un capat al lumii, cu un calculator conectat la internet, pot sa cumpere intr-o clipa titluri de stat dintr-o tara de la un alt capat al lumii. Si, de asemenea, tot intr-o clipa, pot sa-si retraga capitalul investit... daca in respectiva tara tensiuni politice ori de alta natura li-l pun in pericol. Sau doar li se pare ca li-l pun in pericol. Dar cei mai multi dintre investitori sunt asi ai pietelor financiare internationale, fonduri de investitii sau de pensii, companii de asigurari, banci de investitii. Ei, daca nu au un apetit special pentru risc, dispar imediat ce simt vreun semn care le pune in pericol capitalul. Sau daca nu fac parte din categoria marilor sau micilor speculatori, care sunt prezenti de indata acolo unde simt ca se agita apele. Ei toti sunt... piata financiara globala - o uriasa retea de canale de circulatie, de acumulari de bani, de conexiuni.

Cu aceste piete - pe care informatiile circula mai repede decat banii si unde schimbarile de macaz se produc la fiecare adiere de vant - se confrunta BNR in apararea cursului de schimb al leului. In confruntarea cu aceste piete, acum ca si inainte de 5 mai, piata valutara romaneasca a ramas sub control. Nu s-a prabusit leul, cum s-a speculat in plan mediatic! Deprecierea maxima a leului, fata de nivelul de vineri

2 mai, a fost de numai 2,5 la suta. Or, este bine cunoscut faptul ca pe pietele valutare, inclusiv pe acelea in care schimburile se fac intre lei si euro, astfel de miscari de curs in jur de 2,5 la suta se produc frecvent.

Dar agitatia investitorilor, care s-au grabit inca de luni 5 mai dimineata sa schimbe lei pe valuta si sa vanda pe piata secundara titluri de stat denominate in lei, ar fi putut fi un pericol imens de dezechilibru intre cerere si oferta pe piata valutara! Daca BNR nu ar fi fost la post! Si, mai cu seama, daca nu ar fi oprit la timp deprecierea majora a leului si destabilizarea pietei valutare! Pericolul a trecut, e acum istorie, dar ne-a ramas lectia ce se cuvine s-o invatam bine!