Eveniment

Aterizarea avioanelor militare americane la "Mihail Kogalniceanu" a trezit dezbateri aprinse. In spatiul public se tot repeta: "Cheltuielile pentru aparare umfla inflatia"... E corect? Nu!

In calculul inflatiei, in Indicele Preturilor de Consum deci, nu sunt incluse cheltuielile pentru aparare. Inflatia si capitalul strategic fac parte din familii statistice diferite. Pe cei doi indicatori - cheltuielile pentru aparare si cheltuielile de consum - ii regasim insa in costul vietii.

Numai ca, din octombrie anul trecut pana in februarie anul acesta, inflatia (cresterea grabita a preturilor din pietele de consum) a cedat locul cresterii incetinite. Dezinflatiei! Ceea ce inseamna ca, de mai mult de cinci luni, avem de-a face cu dezinflatia... si nu cu inflatia.

Dar daca spun: "Jocurile de noroc si dezinflatia scumpesc viata?"... E corect? A fost corect!...Pana la 31 decembrie anul trecut a fost corect! De la 1 ianuarie anul acesta nu mai este corect! Pentru ca jocurile de noroc au fost introduse in calculul miscarii preturilor de consum! Nu le regasim insa ca rata anualizata... pentru ca nu s-au implinit inca 12 luni de cand au intrat in categoria preturilor de consum. Apar, insa - cu un inceput de rata anualizata de 4,21 la suta - in comunicatul INS cu rezultatele din februarie 2026.

O CRESTERE MULT PREA INCETINITA

De aici inainte, luna de luna, vom regasi jocurile de noroc in noua lor pozitie din capitolul servicii, intre tratamente cosmetice, restaurante, cafenele, unitati hoteliere, servicii postale. Iar daca cresterea incetinita a preturilor este inca... mult prea incetinita, lungind astfel drumul pana la linia strategica de tintire, vina cea mai mare este a serviciilor, a caror rata anualizata a urcat in februarie la 11,37 la suta. Urmate de marfurile nealimentate, cu 9,41 la suta, si de cele alimentare, cu 7,89 la suta. Cu deosebire, fructele proaspete, ouale, cafeaua, articolele medicale, medicamentele, combustibilii.

E completa lista? Desigur, nu! Mai sunt si marfurile care se scumpesc rar. Dar care, cand se scumpesc, provoaca schimbari profunde si de lunga durata in tabloul preturilor de consum.

Energia electrica, daca nu-i stii istoria, pare ca infatiseaza in tabloul cresterii preturilor o imagine paradoxala. Dar nu este un paradox. Rata lunara a fost negativa in februarie: minus 0,13 la suta. S-a ieftinit electricitatea! Rata anualizata insa a inregistrat un plus considerabil. De 56,92 la suta. Ceea ce inseamna ca electricitatea s-a ieftinit efectiv in februarie... dar scaderea pretului nu a avut puterea sa influenteze rata anualizata, care aduna cresterile preturilor de-a lungul a 12 luni trecute.

In tot anul 2025, de altfel, ratele lunare ale pretului electricitatii au fost fie negative, fie cu cresteri de doar doua-trei procente. Cu o singura exceptie, in iulie, cand rata lunara a facut explozie. A urcat pana la 61,57 de procente. Nu-i nicio greseala! A fost o crestere extraordinara, intr-o singura luna, de ajuns insa ca sa ridice rata anualizata la 69,97 de procente. Scaderile de preturi, care au fost reluate din august pana in februarie, au rupt ceva din aceasta rata anualizata extravaganta, dar nu au reusit s-o aduca mai jos de

56,92 la suta. A actionat "efectul de baza statistic". Si va actiona, pana in iulie 2026, cu acelasi efect nociv de incetinire a... incetinirii cresterii preturilor.

Transporturile pe calea ferata si uleiul comestibil, care de asemenea s-au scumpit rar... dar temeinic, au fost supuse aceluiasi mecanism al "efectului de baza". Mecanism de care atat dezinflatia, cat si inflatia, s-au lovit de nenumarate ori de-a lungul celor cinci ani si aproape trei luni de cand ne confruntam cu actualul ciclu inflationist. Istoria tine minte, cu deosebire, evenimentele din iulie 2010-iulie 2011, cand cresterea TVA cu cinci puncte procentuale a dublat rata anualizata a inflatiei timp de 12 luni.

CUM MASURAM COSTUL VIETII

In 2026, Romania a marcat cel de-al saselea an al cresterii preturilor de consum. Am parcurs, din 2021 pana azi, un timp in care, din cauza rocadelor inflatie-dezinflatie sau dezinflatie - inflatie, media generala anualizata a acestor preturi s-a tot modificat. A ramas prea departe in unele perioade ori s-a apropiat prea incet in altele de linia strategica de tintire. Iar in tot acest timp au continuat sa creasca problemele greu de rezolvat in tot mai multe dintre cele sapte milioane de gospodarii ale populatiei. Si in tot mai multe dintre sectoarele economiei reale, ale pietelor financiare, ale societatii noastre in general. Cheltuielile au crescut si cresc, mai mult sau mai putin, pentru ca preturile de consum fie se grabesc sa creasca, fie incetinirea cresterii lor e inca prea lenta.

Deseori, in dezbaterile publice, inflatia este confundata... cu costul vietii. Uneori sunt confundati termenii. Alteori intervine impresia... ca e mai spectaculos sa spui, in loc de scumpirea bunurilor si serviciilor comercializate pe piata de consum, ca... se scumpeste viata. E drept ca inflatia se regaseste in costul vietii, deseori cu o pondere semnificativa, dar nu are cum sa fie pus semnul egal intre cei doi indicatori.

Si nu poate fi suprapus costul vietii, care reprezinta un cerc intreg, peste doar un segment de cerc, care este inflatia. A cuantifica deci exact costul vietii, in cazul in care acest indicator ar fi calculat, s-ar impune sa adaugam, in afara dinamicii inflatiei, multe alte cheltuieli din afara pietei de consum. Inclusiv toate cheltuielile de aparare. Care, cum am aratat mai sus, nu au cum sa intre in calculul inflatiei. Intra insa in costul vietii!

Tot in costul vietii intra si cheltuielile facute de o parte ceva mai restransa a populatiei, care cumpara locuinte, terenuri, lucrari de arta, blanuri, bijuterii, actiuni la bursa, participatii la capitalul unor firme private. Cercul acestor cheltuieli, care nu sunt legate direct de inflatie, este mai larg. Sunt de luat in calcul platile din gospodariile populatiei facute in contul impozitelor, taxelor, contributiilor sociale. Plus chiriile - cele nereglementate de stat - care fiind influentate de inflatie au crescut considerabil din 2021 pana in prezent. Si, negresit, dobanzile bancare, meditatiile copiilor daca nu sunt contabilizate in capitolul cheltuieli cu educatia, serviciile cumparate de gospodarii, domeniu in care piata la vedere este concurata puternic de piata neagra.

Toate aceste cheltuieli, care nu sunt retinute in calculul inflatiei, umfla costul vietii. Cat priveste insa inflatia, este notabil faptul ca - dincolo de definitia care deja s-a oficializat, rezumata la cresterea generalizata a preturilor de consum - este si ea tot un impozit. Desigur, un impozit diferit de celelalte, in sensul ca nu e stabilit prin lege. De regula, acest tip de impozit este perceput pe consum si este platit de populatie in momentele in care sistemul preturilor esueaza intr-o dezordine accentuata.

RATE, CLASE, PONDERI...

Importanta respectarii unor rigori, in toate ipostazele masurarii inflatiei, este dubla. Simplifica, in buna masura, calcularea corecta a ratelor inflatiei. Si simplifica, in aceeasi masura, comunicarea Bancii Centrale cu publicul, cu autoritatile, cu companiile, cu intreaga societate. Pentru ca, bunaoara, ar fi imposibila o buna comunicare daca tabloul pietei de consum, cu multimea de produse si de preturi, nu ar fi supus unei clasificari care sa ordoneze principalele ramuri: 1) preturi ale marfurilor alimentare; 2) ale marfurilor nealimentare; 3) ale serviciilor. Toate trei exprimand notele specifice ale inflatiei, atat in etapele de calm, cat si in cele de agitatie. Cum, de asemenea, analiza inflatiei ar fi imposibil de facut daca miile de preturi de consum nu ar fi sistematizate in grupe sintetice, repartizate pe cele trei clase principale: alimentare, nealimentare si servicii.

Doua exemple! Miile de produse care se vand in farmaciile din toata tara, cu retete sau fara retete, sunt adunate intr-o singura grupa: "medicamente." Plasata in clasa marfurilor nealimentare. Si, pentru ca sunt reglementate, preturile din aceasta grupa sunt si bine strunite, ceea ce inseamna ca nu imping in sus ratele inflatiei. Uneori! Dar alteori tocmai aceste preturi au urcat ratele lunare sau anualizate. Spre deosebire de preturile din grupa "apa, canal, salubritate", din clasa serviciilor, care desi sunt reglementate pe hartie...nu par a fi reglementate in realitate. Si, in consecinta, luna de luna - in 2025 si in primele doua luni din 2026 - au pus umarul la cresterea mediei generale a serviciilor.

Clasele si grupele sunt completate - tot pentru o cat mai precisa masurare a cresterii si pentru o cat mai buna comunicare - cu ponderi, rate de crestere si cote de influenta. Toate aceste trei cote fiind calculate in contul fiecareia dintre cele 99 de pozitii din tabloul preturilor de consum. Concret, daca ne referim de exemplu la grupa "combustibili", din clasa "marfuri nealimentare", vom vedea ca, in tabloul din februarie 2026, aceasta grupa detine 838 de puncte. Cea mai mare pondere din totalul de 10.000 de puncte. Ceea ce inseamna ca ratele anualizate ale acestei grupe cantaresc greu in calculul final. In plus, aceasta grupa are o influenta mare in intregul tablou, care actioneaza in lant, pentru ca combustibilii scumpesc transporturile iar transporturile, la randul lor, scumpesc marfurile transportate.

Analizand ratele lunare si pe cele anualizate, putem sa distingem cum anumite produse - de exemplu "cartofii" - cu miscari excentrice ale pretului in unele perioade, de aproape 20 de ori peste media lunara a clasei, si cu rate negative in altele "dicteaza" deseori media generala a intregului tablou. La care se adauga efectul influentei. Exemplul cel mai edificator? Revin la pretul energiei electrice! E cert ca energia electrica, cu o pondere mare in piata de consum, de 346 de puncte, si cu implicatii in toate celelalte grupe, a dobandit cea mai mare influenta, ca stimulator al inflatiei. Sau al dezinflatiei.

NICI RELAXARI INUTILE SI NICI RESTRICTII INUTILE

Din analiza perioadei 2021-2025 se desprind, pentru o mai buna intelegere a particularitatii acestui an, concluzii edificatoare. Prima, si poate in cea mai mare masura semnificativa, este ca in cei cinci ani si aproape trei luni de presiuni inflationiste, ne-am confruntat cu 31 de luni de inflatie si cu 31 de luni de dezinflatie. Ultimele cinci luni din aceasta perioada fiind un timp al cresterii incetinite a preturilor de consum.

In toate cele 62 de luni, Banca Nationala si-a calibrat in asa fel strategia de politica monetara, incat nu a lasat loc nici pentru relaxari inutile, nici pentru restrictii inutile. Avand grija sa foloseasca orice oportunitate pentru incetinirea cresterii preturilor fara sa sufoce cresterea economica. Si sa asigure folosirea adecvata a dobanzii-cheie.

Decizia din februarie a CA al BNR, de a mentine dobanda la 6,50 la suta, a fost luata la capatul unui parcurs complex, care a inceput cu analizele si propunerile din departamentele de specialitate, a continuat cu confirmarile Comitetului de Politica Monetara si s-a incheiat cu dezbaterea si cu votul din Consiliul de Administratie. Cine a citit cu atentie comunicatul de dupa sedinta de politica monetara din luna trecuta a vazut ca au fost facute analize comparative cu realitatile din lume si din Uniunea Europeana, cu deciziile altor banci centrale, dar intai si intai cu indicatorii din economia romaneasca. Solutia concluziva avand la baza doua considerente: 1) dobanda de 6,50 la suta asigura un deplin consens cu indicatorii cei mai importanti care sunt luati in consideratiei la calcularea ratelor cresterii preturilor; 2) nivelul de 6,50 la suta al dobanzii de politica monetara este de natura sa contribuie efectiv atat la optimizarea intregii activitati din sistemul bancar - pentru ca bancile sa intensifice finantarea populatiei, a companiilor din economia reala si a bugetului statului - cat si la asigurarea stabilitatii preturilor, a stabilitatii financiare si a echilibrelor in economie.