Eveniment

Consiliul Concurentei si-a reiterat suspiciunile din 2008 - pe care acum o luna le-a si facut publice - ca ROBOR-ul ar fi fost manipulat. Sunt invinuite zece banci mari. Cele cu atributii in formarea acestui indicator.

Investigatia a fost deschisa in noiembrie 2022. Ordinul instantei judecatoresti in baza caruia s-a trecut la o cercetare extinsa are in vedere perioada cuprinsa intre ianuarie 2018 si iunie 2025. Raportul, incheiat deja si trimis celor zece banci inca de la inceputul lui aprilie, va face obiectul unei confruntari intre sectorul bancar si Consiliul Concurentei in ultima saptamana a lunii mai.

Ipoteza: un ROBOR mai scump - obtinut prin manipulare - ar fi asigurat, in avantajul bancilor, dobanzi mai mari la credite. Si deci incasari mai mari in conturile bancilor, care sa le sporeasca substantial profiturile.

Nota Bene! Nu am citit Raportul Consiliului Concurentei. Obiectul analizei de fata il constituie comunicarea cu publicul a institutiei care a investigat si care a incheiat raportul. Si, in aceeasi masura, ecoul pe care l-a avut in spatiul public!

FLUCTUATIILE INFLATIEI SI LEGATURA LOR CU ROBOR

Investigatia in curs este a treia din ultimii 18 ani. Suspiciunile fiind aceleasi de fiecare data: ca bancile s-ar fi inteles sa "aranjeze" ROBOR-ul dupa cum le sunt interesele... legate de profit.

Prima ancheta, declansata de Consiliul Concurentii, a avut ca obiect scumpirea ROBOR-ului in 2008. Rezultatul a fost dat in 2013. ROBOR-ul nu a fost falsificat. Bancile au probat ca inflatia mare din 2008 - cel dintai dintre canalele prin care criza de la sfarsitul celui de al doilea deceniu al actualului secol a intrat in Romania - a determinat scumpiri excesive ale ROBOR-ului. Ratele zilnice au inregistrat atunci recorduri absolute de crestere!

A doua ancheta, initiata de Comisia Economica a Senatului, s-a desfasurat in 2019. Dezbaterile au avut loc rareori in incinta Comisiei Economice. De cele mai multe ori... cadrul preferat a fost spatiul public. De altfel, si rezultatele s-au rezumat la acuzatii publice. Fara sa se fi ajuns si la un verdict oficial.

Acum se apropie de final a treia investigatie. In arena a reintrat Consiliul Concurentei. Extinderea verificarilor pe o durata atat de lunga ar putea sa fi avut in vedere si reexaminarea miscarilor ROBOR-ului de-a lungul anului 2019?

Probabil ca raspunsul corect la aceasta intrebare nu-l vom afla niciodata! Dar nici un raspuns corect referitor la dinamica ROBOR-ului in 2018 - 2019 (primii doi ani ce au fost cuprinsi in calendarul investigatiei) nu va putea sa fie dat vreodata fara o analiza profunda si complexa a inflatiei "provocate" din 2017 - 2019. Voi reveni in urmatoarele paragrafe asupra acestui aspect. Si, in general, la fluctuatiile inflatiei si la legatura lor structurala cu ROBOR. Sper ca mi s-a parut, doar, ascultand comentariile de la varful Consiliului Concurentei, ca si-a facut loc un accent ironic cu referire la capacitatea inflatiei... de a "manipula" ROBOR-ul.

De o insemnatate cardinala sunt si alte intrebari. Raspunsurile vor fi cunoscute abia dupa ce va fi finalizata examinarea tuturor evenimentelor legate de realitatea pietei monetare intr-o perioada atat de lunga si atat de agitata. De partea cui va inclina balanta? Important este sa incline de partea adevarului! Va fi insa greu, daca nu imposibil, sa se ajunga la adevar fara o analiza comparativa atat a tuturor scumpirilor, cat si a tuturor ieftinirilor ROBOR-ului. Am facut o astfel de analiza inainte de a scrie acest comentariu. Concluzia e relevanta! Pentru ca ROBOR-ul, in tot acest rastimp, nu doar s-a scumpit, ci s-a si ieftinit...multi ani la rand. Si, de fapt, mai mult s-a ieftinit decat s-a scumpit.

Se impune asadar o examinare amanuntita, intr-o oglinda fidela, a realitatii pietei monetare! Pentru ca va fi necesar sa fie luate in consideratie toate aspectele relevante referitoare la influentarea ROBOR-ului de catre: inflatia din octombrie 2017 - mai 2018; dezinflatia din iunie 2018 - decembrie 2020; inflatia din ianuarie 2021 - noiembrie 2022; dezinflatia din decembrie 2022 - septembrie 2024; socul inflationist din octombrie - decembrie 2024; dezinflatia din ianuarie - aprilie 2025 si socul inflationist din mai - septembrie 2025! Numai in temeiul unei astfel de analize adevarul ar avea cum si de unde sa se inchege.

Cea mai accesibila usa catre adevar este realitatea pietei monetare. Anii de mari schimbari prin care a trecut societatea noastra, intre momentele de calm si socurile inflationiste, ne-au lasat o experienta elocventa. O experienta acumulata in conditii reale, intr-o lume in care cele mai puternice banci centrale - in imprejurari diferite de ale noastre - au socotit ca fac bine "iesind din normalitate" si au alunecat cu dobanzile directoare spre zero. In aceasta lume, fara sa se distanteze periculos de ceea ce au facut alte banci centrale, BNR a cautat si a gasit drumul pentru a-si aplica propria strategie.

O STRATEGIE CARE SI-A PROBAT EFICIENTA

Daca vineri ce a trecut, bunaoara, in sedinta de politica monetara, BNR a ales sa nu urce dobanda pentru a se confrunta "mai de sus" cu o inflatie agitata, mizand in continuare pe o rata real negativa - sub cota inflatiei! - temeiul este ca aceasta strategie si-a dovedit deja eficienta. Si inca un argument: banca noastra centrala acorda cea mai mare importanta calibrarii adecvate a dobanzii proprii, pe care o regleaza in baza unei evaluari multidisciplinare, inclusiv din perspectiva folosirii respectivului indicator ca reper al dinamicii ROBOR-ului. Un reper vizibil in toate imprejurarile, certificat de realitatea pietei monetare, pentru ca de regula ROBOR-ul isi ordoneaza valorile in jurul dobanzii cheie!

Am analizat toate miscarile ROBOR-ului, zi de zi, din ianuarie 2018, de unde a inceput investigatia Consiliului Concurentii. Pana in iunie 2025, unde a fost trasa linia finala. Si chiar mai departe, pana la zi, pentru ca socul inflationist din mai - septembrie 2025, dezinflatia din octombrie 2025 - februarie 2026 si reintoarcerea inflatiei in martie 2026 probeaza concludent legatura stransa dintre dobanda de politica monetara, ratele inflatiei si evolutia ROBOR-ului.

Intre iulie 2025 si luna mai, anul in curs, ca si in toate celelalte etape cuprinse in intervalul ce face obiectul investigatiei, din ianuarie 2018 pana la 30 iunie 2025, nu se evidentiaza vreo preocupare a celor zece banci de a se ascunde dupa socurile inflationiste. Si nici dupa perioadele obisnuite de crestere grabita a preturilor. Desi invinuirile ce li se aduc trimit mai degraba la incercari de a face din astfel de imprejurari "plapuma" cu care sa-si acopere "apetitul" de care sunt suspectate... pentru un ROBOR scump. In etapele cu preturi de consum in crestere ROBORUL ori a crescut incet, ori a stat pe loc sau chiar a scazut! In timp ce, in episoadele de dezinflatie, a scazut in toate imprejurarile!

Este de remarcat, in acest sens, segmentul de cerc pe care l-au format miscarile ROBOR-ului din mai 2025 pana mai 2026. In mai 2025 au fost tensiuni politice. Cursul de schimb leu-euro, care a trecut peste "pragul psihologic" de 5,00 lei, a impins in sus si inflatia. In iulie a explodat electricitatea, in august au crescut TVA-ul si accizele. In septembrie au fost efecte de runda a doua. Timp de cinci luni, din mai pana in septembrie, a fost marcat un soc inflationist care a dublat rata anualizata a inflatiei. S-a dublat si ROBOR-ul? Nicidecum! Segmentul de cerc format de miscarile ROBOR-ului este proba cea mai concludenta. Cu atat mai mult cu cat toate celelalte miscari ale ROBOR-ului, din septembrie 2017 si pana in aprilie 2025, au inchis cercul!... Cercul probelor statistice.

Au falsificat bancile ROBOR-ul... scumpind-ul? Cu scopul unui profit mai mare din credite mai bine remunerate? Asta ar fi o cheie. Langa o alta cheie: aceea ca, incepand din 2010, de ROBOR depinde in mare masura daca scad sau cresc ratele creditelor cu dobanzi variabile. Si cum in dezbaterile publice este recirculata opinia ca bancile sunt interesate de un ROBOR mai scump... acestei opinii i se asociaza presupunerea ca l-ar obtine prin manipulare. Ambele chei sunt insa tocite...!