Eveniment

Desfasurarea, in timp, a curbelor ROBOR-ului si a inflatiei, interdependenta lor puternica, lumineaza liniile evolutive din piata monetara interbancara. In penultima luna din calendarul aprobat de judecator pentru investigatia pe care Consiliul Concurentei o face in banci - mai 2025 - tocmai se declansase un puternic soc inflationist. A durat pana septembrie. Cum s-a comportat ROBOR-ul?

A plecat, in mai, de la 6,00 la suta si a incheiat luna cu aproape 7,40 la suta. In iunie si-a revenit. A scazut pana la 7,09 la suta. In iulie a inceput recuperarea.

Dupa numai cateva zile a pierdut altitudinea de peste 7,00 la suta. A trecut din registrul de 7,00 la suta in cel de 6,00 la suta. Si a incheiat luna cu 6,65 la suta. In august a scazut la 6,57 la suta. In septembrie la 6,51. In octombrie la 6,36. In noiembrie la 6,23. In decembrie la 6,14. In ianuarie la 5,87. La 27 februarie, cand a fost inregistrata cota cea mai de jos, se incheia a patra luna de dezinflatie de dupa socul inflationist din mai-septembrie 2025.

ROBOR-UL IN FORMULA DE CALCUL A DOBANZILOR ACTIVE

Mi s-ar putea reprosa ca numai doua luni din perioada pe care am analizat-o, mai si iunie, fac parte din calendarul investigatiei. Pe cand verificarile Consiliului Concurentei au in vedere o perioada mult mai lunga, intre ianuarie 2018 si iunie 2025. Exact! Tocmai din acest motiv am inceput analiza evolutiei ROBOR-ului inca din 1995. De cand in piata monetara interbancara si-a facut intrarea ROBOR-ul. Cu rolul fundamental de a indica la ce rate medii (in lei) institutiile de credit se imprumuta intre ele! In iulie 2010, ROBOR-ul a fost introdus in formula de calcul al dobanzilor la creditele variabile in lei. Prin ordonanta de urgenta. Si iata ca, acum, bancile sunt banuite ca si-ar fi valorificat avantajul de a castiga mai mult din depozitele plasate pe piata monetara interbancara. Cum? Scumpind ROBOR-ul! Si ca si-ar fi asigurat totodata un castig suplimentar din creditarea populatiei si a companiilor!

Aceasta ipoteza nu sta in picioare. Pentru ca bancile care imprumuta se lovesc negresit de interesele bancilor care se imprumuta! Si chiar daca ROBID-ul (rata la depozitele atrase) este de obicei mai mic decat ROBOR-ul, costul resurselor atrase nu poate sa se indeparteze prea mult de rata depozitelor plasate.

Si inca un contraargument: bancile care ofera lei cu imprumut... nu vor da realitatea imediata pe o posibilitate viitoare intr-o lume atat de schimbatoare. Prevaleaza interesul imediat: sa obtina costuri rezonabile pentru ca tranzactiile sa devina posibile si castigul dorit sa fie realizat. Doar este binecunoscut faptul ca dobanzile active in crestere le produc bancilor complicatii mari. Ceea ce este explicabil.

Pentru ca bancile isi doresc intr-adevar mai mult profit... dar un profit sanatos.

Care se face numai dintr-un dever mai mare. Or, in societatea noastra, cu cea mai mica intermediere financiara din Uniunea

Europeana, un dever optim este imposibil sa fie obtinut! Iar marja bancii este restrictionata! In formula dobanzii la credite marja bancii se stabileste cand se incheie contractul de creditare si ramane fixa pe toata durata acestui contract.

Variabil ramane ROBOR-ul, care aduna toate riscurile, dar adevarul este ca a crescut continuu grija bancilor ca acest indicator sa nu-si incarce valorile mai mult decat este normal. Bancile nu au niciun interes sa piarda clienti descurajandu-i cu dobanzi mari. O analiza a dinamicii ROBOR-ului, nu pe ani, nu pe luni, ci pe zile, din 2017 pana azi - si scriu 2017 langa 2018 pentru ca acesti doi ani nu pot fi despartiti - este o proba ce nu poate fi contestata.

ROBOR-ul a suportat un soc puternic in 2008 si in 2009. Impactul crizei. Cotele lui au urcat cu mult peste 20 la suta. Din 2010 insa, de cand legea l-a impus in formula dobanzii la credite, ROBOR-ul la trei luni a plecat de la cotatii in jur de 6,00 la suta si a coborat treptat pana la 0,82 la suta in 2016. In 2017 a evoluat intre 0,84 si 2,11, in 2018 a ajuns la 3,03, in 2020 la 2,04 la suta. Cum a mers inflatia asa a mers si ROBOR-ul. Ca tendinta! Pentru ca - din analiza cifrelor - reiese ca ROBOR-ul a mizat pe cifre mai mici. In noiembrie 2022, cand am avut cea mai mare inflatie, ROBOR-ul a fost sub jumatatea acestui varf. De-a lungul ciclului dezinflationist ce i-a urmat, care a durat din decembrie 2022 pana in septembrie 2024, a coborat de la aproape 7,00 la suta la 5,55 la suta. In timpul urmatorului socinflationist, din octombrie - decembrie 2024, a urcat decent de la 5,55 la pana la 5,98 la suta. Cele doua segmente de cerc s-au reunit, intr-un cerc de 5,98 la suta, dupa dezinflatia din ianuarie - aprilie 2025. Romania numarandu-se, impreuna cu Cehia, intre doar sase tari din Uniunea Europeana care au contabilizat cele mai putine pagube in cele trei luni ale socului inflationist cu care s-a incheiat anul 2024.

CUM S-A AJUNS DE LA SUSPICIUNI LA INVESTIGATII

Sunt posibile doua cai: fie in urma unor plangeri facute de debitori ai bancilor, care au socotit ca ratele lor lunare platite pentru creditele ipotecare sau de consum s-ar fi scumpit pentru ca... ar fi urcat fraudulos ROBOR-ul; fie prin autosesizarea Consiliului Concurentei, in baza unor indicii din care sa se fi nascut suspiciunea ca ROBOR-ul n-ar fi fost calculat corect. Ambele cai sunt si posibile, si legale. Cum legale sunt si ancheta initiata in banci, si raportul ce a fost intocmit la capatul investigatiei.

Repet: nu am citit raportul Consiliului Concurentei. Si nici nu ar fi fost oportun sa-l citesc. Comentariul meu nu se refera la continutul acestui raport. Din doua motive! Primul motiv: documentul nu este definitivat. Va urma audierea bancilor, o faza extrem de importanta, si este rostul acestor institutii sa-si organizeze si sa-si sustina apararea. Sa-si apere intai si intai reputatia. Oricat de semnificative ar putea fi amenzile la care s-a referit public presedintele Consiliului Concurentei, lezarea reputatiei ar cantari mult mai greu! Al doilea motiv: e posibil sa aiba loc si infatisari in instantele stabilite de lege - Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte.

Vor fi etape grele in care nu va putea fi implicata opinia publica. Si nici Consiliul Concurentei nu va fi indreptatit sa-si faca publice argumentele pe care le va sustine in instantele de judecata. Bancile vor fi obligate sa isi construiasca o aparare puternica. Si, desigur, specializata! Bazata pe argumente juridice si, deopotriva, pe analiza aprofundata a legaturilor fundamentale intre scumpirea sau ieftinirea ROBOR-ului si dinamica preturilor de consum.

Ce consider ca nu este in ordine in acest moment? Faptul ca, inainte de a fi fost definitivat raportul - inainte, deci, de dezbaterea cu bancile a documentului in cauza - de la varful Consiliului Concurentei i s-a sugerat publicului ca au aparut suspiciuni legate de intelegeri intre banci, ca sa urce fraudulos valoarea ROBOR- ul . Si ca vor fi aplicate sanctiuni semnificative bancilor vinovate . Or, astfel de detalii nu pot fi facute publice daca nu se intemeiaza pe un document finalizat. Si nu exista un astfel de document.

Nu ar fi o premiera! Am subliniat mai sus ca investigatiile precedente s-au incheiat fara probatiuni. Din 2010, de cand a intervenit cooptarea ROBOR-ului in formula de calcul al ratei dobanzilor la creditele ipotecare si de consum, in tandem cu marja bancii, au fost mai multe situatii care au adus acest indicator in atentia opiniei publice. Si, inevitabil, in atentia Consiliului Concurentei si a Departamentului de Protectie a Consumatorilor. Si chiar in atentia Comisiei Economice din Senat.

Anchetele s-au insirat una dupa alta. Cu aceeasi suspiciune: intelegeri intre banci pentru manipularea ROBOR-ului . Fara sa fi fost probate vreodata. Si fara sa se fi ajuns la sanctiuni. Un motiv in plus pentru care, in aceasta noua confruntare a unei autoritati a statului cu bancile, era nevoie de tacere.

Au fost insa si etape, intre care aceea de dupa socul inflationist din 2010 - 2011, in care ROBOR-ul, facand un salt spectaculos in jos, nu a mai trezit niciun fel de interes. Nici pentru opinia publica, nici pentru autoritatile statului. Motivul? Se ieftinise incredibil de mult! Debitorii bancilor nu mai aveau nici motive de ingrijorare, nici imbolduri de rafuieli cu acest indicator. Mai mult, societatea se obisnuise cu un ROBOR mic de tot, de sub 1,00 la suta.

PROBE SI NU IPOTEZE!

Imi amintesc bine! In iulie 2011 se sfarsise cursa unui efect statistic de baza. I se pusese punct unui sir neintrerupt de 12 luni in care inflatia, impinsa in sus de decizia din 2010 de crestere a TVA-ului, s-a dublat... S-a dublat in iunie 2010 si s-a redus la jumatate in iulie 2011. Acelasi parcurs l-a avut si ROBOR-ul.

Apoi, au urmat cinci ani si jumatate de dezinflatie. Proces influentat si de scaderea ratei de politica monetara de la 6,50 la 1,75 la suta. ROBOR-ul a urmat acest proces.

Asa a fost mereu. Asa este si in prezent. Atat teoretic, cat si practic, e imposibil de facut brese in acest sistem performant pentru a face loc intereselor bancilor. Chiar daca bancile ar vrea, chiar daca reprezentantii lor la sedintele in care sunt calculate ratele ROBOR-ului ar accepta, forta, imaginatia si inteligenta pietei monetare ar dejuca astfel de aranjamente. Piata invinge intotdeauna! La fel au curs si inca mai curg evenimentele de-a lungul ciclului de turbulente in sistemul preturilor din 2017 pana azi. Si, probabil, potrivit prognozei BNR revizuite vineri in raportul asupra inflatiei, vor mai curge pana in 2027. Atunci, daca nu vor urma alte socuri, va avea loc aterizarea lina pe linia strategica de tintire!

Va asigur ca n-am gresit numaratoarea. Linistea s-a topit de indata ce, acum aproape noua ani, a (re)pornit vantul inflatiei. Era in toamna lui 2017. Numeroase probleme greu de rezolvat au aparut si s-au inmultit de atunci, in vremuri ce au adus cresteri mari ale preturilor de consum. Cand valul inflationist de acum noua ani a impins ROBOR-ul de la aproape de zero spre

2,00 la suta, noutatea a agitat opinia publica. Premierul in functie, luat prin surprindere de jurnalistii care l-au intrebat ce-i cu ROBOR-ul, a raspuns ca... Banca Nationala nu-i acasa! BNR era insa acasa, a facut ce avea de facut, a lovit o inflatie cu un varf de 5,41 la suta cu o rata real-negativa de 2,50 la suta si preturile s-au calmat. De altfel, nici ROBOR- ul nu a fost prea agitat in imprejurarea in care rata de politica monetara nu a urcat mai sus de jumatatea ratei anualizate a inflatiei. Imprejurare dublata de faptul ca inflatia s-a transformat in dezinflatie. Autoritatea pentru Energie a facut un experiment, a vrut sa vada - din perspectiva liberalizarii preturilor gazelor si electricitatii - cum se va comporta piata romaneasca. A fost insa o alegere neinspirata sa provoace o scumpire a preturilor tocmai intr-o perioada in care pe plan international se scumpeau petrolul si marfurile alimentare.

Ne-am ales totusi cu o lectie importanta! Am vazut pe viu cum o dezinflatie lunga (iunie 2018 - decembrie 2020) a tinut in frau si ROBOR-ul. Un ROBOR care, in trena unei rate anualizate a cresterii preturilor de numai 2,06 la suta si a unei rate de politica monetara de numai 1,25 la suta - cea mai mica din istoria de 146 de ani a BNR - era vestitorul stabilitatii preturilor!

Au urmat si alte lectii. De cinci ani si aproape cinci luni, din ianuarie 2021, ne confruntam cu un lung sir de rocade inflatie - dezinflatie - inflatie, care a impus sa fie urcata de unsprezece ori rata dobanzii de politica monetara. Si sa fie redusa de numai doua ori, in conjunctura favorabila din iulie si august 2024. ROBOR-ul, in tot acest timp, a urcat si a coborat. Dupa cum ratele inflatiei au urcat si au coborat. Pentru ca ROBOR-ul este tinut in priza de inflatia ce revine si iar revine.

Dezbaterile publice din aceasta primavara, legate de ROBOR, sunt impulsionate de suspiciunile Consiliului Concurentei. Teme: comportamentul viciat al celor zece banci care participa zilnic la stabilirea cotatiilor ROBOR-ului . Comportament ce incalca - in viziunea Consiliului Concurentei - litera si spiritul reglementarilor in vigoare . Acestea sunt suspiciunile. Pe aceste suspiciuni, care circula in dezbaterile publice si in mass-media, se sprijina propunerile Consiliului Concurentei. Care asteapta un verdict favorabil.

Bineinteles ca este posibil si un alt verdict. Acela care sa NU valideze suspiciunile Consiliului Concurentei. Si sa nu dea curs sanctiunilor propuse. De-o fi una, de-o fi alta, corect era ca dezbaterea publica sa aiba loc dupa definitivarea raportului. Pe date exacte si nu pe ipoteze. Si, mai cu seama, fara sa fie umbrit rolul ROBOR-ului in piata monetara interbancara. ROBOR-ul, in esenta lui, este o dobanda. Este, intai si intai, pretul mediu (in lei) la care bancile se imprumuta intre ele pe piata monetara interna. Un indice, prin urmare, cum sunt pe pietele internationale de bani LIBOR-ul pentru dolar sau pentru lira sterlina, TIBOR-ul pentru yenul japonez, WIBOR-ul pentru zlotul polonez, PRIBOR-ul pentru coroana ceha ori BUBOR-ul pentru forintul unguresc.

Doi indicatori din aceasta distinsa familie, din elita pietelor financiare internationale - Libor-ul si Euribor-ul - au avut de asemenea parte de un scandal de rasunet! Gresesc insa cei care au incercat sa asocieze acest eveniment cu intamplarile in care este implicat ROBOR-ul pe piata noastra monetara.

Acuzatiile aduse Libor-ului si Euribor-ului nu au fost legate de politica de creditare ci de derivate.

ROBOR-ului insa, in societatea noastra - dupa ce in 2010 a fost implicat in calcularea ratelor dobanzilor la credite - de prea multe ori nu i-a fost inteleasa sau i-a fost deformata esenta. Poate va mai amintiti de asa-zisa taxa pe lacomie , de dinainte de valurile inflationiste din ianuarie 2021, cand prin Ordonanta de Urgenta a fost instituit un impozit pe activele bancare pe care bancile erau obligate sa-l plateasca...daca ROBOR-ul urca peste 2 la suta. Cum ROBOR-ul e impins in sus de inflatie, bancile se vazusera obligate sa plateasca ... impozit pe inflatie. Si astfel, in bilanturile bancilor se adunasera debite ale statului de mai multe sute de milioane de lei. Care era paradoxul? Bancile adunau bani ca sa imprumute statul, in conturile lor se acumulau creante ale statului, active bancare deci... pe care statul le impozita pentru ca inflatia scumpea ROBOR-ul!