Profesii

Romania ramane pe ultimele locuri in Uniunea Europeana la capitolul incredere sociala, iar nivelul redus de incredere intre oameni afecteaza profund coeziunea sociala si capacitatea institutiilor de a construi relatii solide cu publicul.

Aceasta vulnerabilitate nu este doar un indicator sociologic, ci un element structural care influenteaza modul in care romanii iau decizii, reactioneaza la incertitudine si se raporteaza la autoritati, sustine Alina Bargaoanu profesor universitar doctor la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice (SNSPA)

"In cel mai recent Eurobarometru privind peer trust, Romania avea o cota de incredere in 'oameni ca mine' de doar 12%, in timp ce tarile nordice - fruntase constante in aceasta zona - se situau la 75-80%.", a spus Alina Bargaoanu in cadrul KRUK Summit of Now - Ecosistemul financiar al increderii.

Ce a mai declarat Alina Bargaoanu:

￢ Increderea este de patru feluri: incredere cognitiva, incredere emotionala, incredere institutionala si incredere macrosociala.

￢ Increderea cognitiva inseamna ca, pentru a starni acest tip de incredere, institutia sau persoana care vorbeste trebuie sa dea impresia de transparenta, de competenta, de predictibilitate.

￢ Increderea emotionala este bazata pe empatie, pe aratarea interesului, pe aratarea atentiei.

￢ Increderea institutionala inseamna impresia ca institutia cu care interactionam este corecta, legitima, justa si impartiala, si ca aplica regulile tuturor in aceeasi maniera.

￢ In ceea ce priveste increderea macrosociala, actionam intr-un ecosistem, iar increderea macrosociala si sursele ei sunt mult mai complexe. Aici, daca ar fi sa ne referim la Romania, valorile increderii macrosociale sunt foarte scazute

￢ Actionam intr-un context macro-social, intr-un context cultural, si toate lucrurile, de exemplu, modul de luare a deciziilor, sunt influentate si de anumite criterii de natura culturala, sociala si, la un moment dat, chiar politica.

￢ Increderea este un produs asimetric prin excelenta. Se construieste foarte greu si se poate pierde imediat. Exista o corelatie puternica intre neincrederea in sistem, in general, si neincrederea pe care o manifestam la nivel personal.

￢ Pentru a crea incredere ar trebui ca ambii stakeholderi implicati, la cele doua extreme, sa isi modifice atitudinile. Pentru a recapata increderea intr-o institutie, si institutia trebuie sa manifeste ca publicul de care se ocupa este capabil de gandire critica, are abilitati cognitive, capacitate de schimbare etc. Increderea este un fenomen biunivoc, la fel ca in relatia parinte-adolescent: daca adolescentul simte ca parintele nu are incredere in el, relatia devine distorsionata si fragmentata.

￢ Sentimentul dominant care predispune la dezinformare este sentimentul pierderii controlului. Sloganul sub care s-a desfasurat campania pentru Brexit a fost "Take Back Control". Cercetarile au relevat faptul ca acesta este sentimentul cel mai puternic care creeaza fragilitate emotionala: sentimentul ca ai pierdut controlul si, respectiv, mesajul foarte persuasiv ca cineva te poate ajuta sa-ti recapeti controlul.