Zf 24

Scumpirea energiei din ultimii ani a scos in evidenta una dintre principalele vulnerabilitati ale economiei Romaniei si ale economiei europene: dependenta de importurile de combustibili fosili.

In Romania, pretul mediu al energiei electrice s-a triplat fata de perioada de dinaintea pandemiei, pe fondul socurilor energetice si al instabilitatii geopolitice. In acelasi timp, scaderea costurilor tehnologiilor regenerabile face ca investitiile in energie verde sa fie mai atractive decat in trecut, transformand accelerarea tranzitiei energetice intr-o oportunitate pentru consolidarea securitatii energetice si cresterea competitivitatii economice, considera specialistii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

"Cresterile semnificative ale preturilor la energie, care au dus la o reducere a consumului, au fost determinate de mai multi factori, printre care revenirea puternica a cererii dupa pandemie, diminuarea exporturilor de gaze ale Rusiei in urma declansarii razboiului din Ucraina si instabilitatea din Orientul Mijlociu, accentuata dupa 2023" , spune Balazs Marko, cercetator in cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.

Mai ales dupa pandemie, atat nivelul, cat si volatilitatea preturilor energiei electrice pe pietele din Romania si din alte tari europene au crescut semnificativ: in Romania, pretul mediu al energiei electrice s-a triplat: a urcat de la 45 euro/MWh in perioada 2019-2020 la 136 euro/Mwh in perioada 2021-2025. In aceeasi perioada, si pretul titeiului a inregistrat o crestere importanta: pretul mediu Brent crude a urcat de la 53 de dolari la 80 de dolari pe baril.

Riscuri geopolitice si costul dependentei energetice

Conform analizei realizate de economistii RoEM-UBB FSEGA, in 2025, Romania a importat cu aproximativ 5 miliarde de euro mai multa energie decat a exportat, iar in UE importurile totale de energie au depasit exporturile cu circa 300 de miliarde de euro in acelasi an - valori semnificative, reprezentand aproximativ 1-2% din PIB in ambele cazuri.

China ramane un importator major de energie, insa rezervele sale importante de carbune si dezvoltarea rapida a capacitatilor de energie regenerabila ii pot reduce dependenta de importuri pe termen lung. In plus, relatiile cu parteneri precum Rusia si Iran ii asigura accesul la resursele energetice necesare economiei sale. Astfel, explica specialistii RoEM-UBB FSEGA, marile puteri sunt mai putin expuse efectelor economice directe cauzate de declansarea unor conflicte decat economiile puternic dependente de importuri. De exemplu, estimarile cercetatorilor de la Institutul Kiel pentru Economia Mondiala arata ca efectele unui conflict in Iran asupra economiei SUA sunt reduse, in timp ce economiile dependente de importuri - inclusiv cele europene - ar resimti mai puternic cresterea preturilor la energie si la produse agricole. In mod similar, o eventuala reluare a importurilor de titei si gaze din Rusia ar readuce Europa intr-o pozitie de dependenta puternica.

La fel ca dupa 2022, reducerea importurilor de energie din Rusia diminueaza veniturile acesteia din exporturi, insa efectul asupra economiilor europene cu un consum energetic ridicat este puternic negativ. Un studiu realizat in 2022 de un grup de cercetatori din Europa si SUA a estimat ca oprirea importurilor de energie din Rusia ar reduce PIB-ul Germaniei cu 0,5 pana la 3%. Desi economia germana nu a intrat in declin dupa reducerea importurilor de energie si a inregistrat crestere in 2022, competitivitatea industriei sale a fost afectata din cauza preturilor ridicate si volatile la energie. Aceste evolutii, spun specialistii RoEM-UBB FSEGA, au implicatii si pentru Romania, avand in vedere legaturile stranse ale economoiei romanesti cu industriile din zona euro, in special cu cea germana.

Solutia: tranzitia energetica?

In opinia specialistilor RoEM-UBB FSEGA, autonomia energetica poate fi o solutie la problema dependentei si a volatilitatii preturilor energiei. Pe termen mediu si lung, mentinerea competitivitatii si sustinerea cresterii economice in Romania si in UE inseamna si reducerea costurilor energiei. Astfel, accelerarea tranzitiei catre surse de energie regenerabila poate reprezenta o solutie pentru ambele provocari.

Conform analizei RoEM-UBB FSEGA, costul modulelor fotovoltaice s-a redus cu aproximativ 90%, de la 2,44 dolari/Watt in 2010 la 0,26 dolari/Watt in 2024 (calculat in dolari la valoarea din 2024), in timp ce costurile unitatilor eoliene terestre si offshore au scazut cu aproximativ 50% din 2010 pana in 2023. Aceasta evolutie se reflecta si in costul nivelat al energiei electrice (LCOE), indicator care ia in calcul costurile de capital, operare, mentenanta si de combustibil pe intreaga durata de functionare a unei centrale. In timp, energia produsa de centralele solare si eoliene a devenit mai competitiva decat cea generata de centralele pe gaz sau carbune.

In Romania, preturile rezultate in urma licitatiilor privind contractele pentru diferenta din 2025 se situeaza intre 35,77 si 45,2 euro/Mwh pentru energia fotovoltaica si intre 65,12 si 79,5 euro/Mwh pentru energia eoliana. Aceste valori sunt comparabile cu limita inferioara a estimarilor europene privind costul nivelat al energiei regenerabile. Prin comparatie, estimarile pentru Germania, in 2024, indica un cost nivelat al energiei produse in centrale pe gaz cuprins intre 109 si 181 euro/MWh, iar pentru centralele pe carbune, intre 151 si 293 euro/MWh, niveluri mult mai ridicate decat cele ale surselor de energie regenerabila.

Tranzitia energetica are nevoie de retele si stocare

Romania a facut pasi in directia tranzitiei energetice prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice, insa accelerarea procesului depinde si de simplificarea procedurilor de autorizare pentru noi capacitati solare si eoliene. In plus, extinderea retelelor de energie va fi esentiala pentru tranzitie si va necesita investitii majore in infrastructura. Totodata, dezvoltarea retelelor de electricitate poate contribui la reducerea preturilor energiei si la stimularea investitiilor private in surse regenerabile. Studiile stiintifice arata ca integrarea retelelor de energie solara in regiunile cu activitate economica intensa poate reduce costurile electricitatii si poate stimula investitiile private in noi capacitati solare.

Potrivit analizei RoEM-UBB FSEGA, pretul bateriilor cu litiu a scazut cu aproximativ 85% intre 2010 si 2024, ceea ce faciliteaza dezvoltarea solutiilor de stocare a energiei si reduce o parte dintre provocarile generate de caracterul intermitent al surselor regenerabile, precum energia solara sau eoliana, care depind de conditii meteorologice. In acelasi timp, aceeasi dezvoltare a contribuit la reducerea costurilor vehiculelor electrice produse in China, ale caror preturi si performante devin tot mai competitive in raport cu masinile clasice, cu motor cu combustie interna. Extinderea infrastructurii de incarcare poate sustine adoptarea lor in Romania si, implicit, reducerea dependentei de importurile de petrol. Stocarea energiei poate reduce o parte din problemele intermitentei, mai ales pe intervale scurte de timp, dar nu poate inlocui investitiile in retele si interconectoare. Bateriile permit deplasarea energiei in timp, in timp ce retelele permit transportul acesteia intre regiuni.