Banci si asigurari

In Republica Moldova avem in 2025 o crestere spectaculoasa a creditarii, de aproximativ 20%, insa acest lucru ne-a obligat sa activam si amortizoarele macroprudentiale pentru a mentine stabilitatea financiara. Am crescut de la un nivel al creditarii de aproximativ 23% din PIB la aproape 30%, a spus Anca Dragu, Guvernator al Bancii Nationale a Moldovei, in cadrul ZF Bankers Summit 2026, ziua 2.

"Recent am depasit usor indicatorii Romaniei. Creditele acordate sectorului privat reprezinta aproape 30% din PIB, iar activele bancare au ajuns la 53% din PIB, comparativ cu aproximativ 51% in Romania. Totusi, trebuie mentionat ca media europeana este de aproximativ 165%, iar in regiune exista state unde activele bancare depasesc 100% din PIB. Romania si Republica Moldova sunt comparabile din perspectiva dimensiunii sectorului bancar, atat in ceea ce priveste activele bancare, cat si creditele acordate sectorului privat raportate la PIB. Cu toate acestea, ambele tari se afla inca mult sub media europeana", a spus Anca Dragu.

Ce a mai spus Anca Dragu, Guvernator al Bancii Nationale a Moldovei:

Banca Nationala a Moldovei implineste 35 de ani. In Republica Moldova a trebuit sa o luam de la zero. Din pacate, pe parcurs a existat si o criza bancara foarte serioasa, in 2014, care a franat dezvoltarea sectorului. In ultimii ani a inceput un amplu proces de imbunatatire a cadrului legislativ pentru sectorul bancar. De atunci, ne aflam intr-un adevarat maraton cu sprinturi de aliniere la legislatia europeana.

Pentru Banca Nationala a Moldovei trebuie mentionat ca si sectorul asigurarilor intra sub supravegherea institutiei, ceea ce ne transforma in principalul reglementator al pietei financiare. Piata este preponderent axata pe sectorul bancar. Bursa are o dimensiune foarte redusa, iar sistemul de pensii private se afla inca in faza de autorizare si nu este operational.

Prin parteneriatele pe care le-am dezvoltat si prin programele de twinning coordonate si finantate de Uniunea Europeana, Banca Nationala a Romaniei a fost unul dintre cei mai activi parteneri. Transferul de cunostinte dintre Romania si Republica Moldova continua si astazi. Dosarul SEPA, de exemplu, a fost construit si dezvoltat cu sprijinul expertilor BNR. Tot ceea ce tine de supravegherea bancara si de implementarea standardelor moderne de prudentialitate a beneficiat de sprijinul BNR.

Legislatia bancara este, in primul rand, elaborata si aplicata la nivel european, implementata in Romania, iar noi preluam si adaptam aceste bune practici. Pe zona de prevenire si combatere a spalarii banilor, un subiect extrem de important la nivel european, suntem intr-un proces continuu de actualizare a legislatiei. In domeniul stabilitatii financiare am colaborat foarte bine cu BNR si ne-am modernizat practicile. Suntem foarte bine aliniati in aceasta zona, iar colaborarea continua.

In fazele de inceput ale dezvoltarii unui sistem bancar, sprijinul grupurilor financiare internationale este esential si este firesc sa fie asa. Asa cum s-a intamplat si in Romania, acesti investitori au venit nu doar cu capital, ci si cu know-how, cu reguli de guvernanta si cu experienta institutionala. Acest lucru este extrem de important.

Poate parea un concept abstract, insa marile grupuri bancare vin cu reguli clare care previn derapajele in activitatea bancara si reduc riscul aparitiei fraudelor sau falimentelor. Sectorul bancar este unul aparte peste tot in lume. Problemele financiare ale unei banci genereaza rapid efecte de contagiune si pot implica utilizarea banilor publici. Din acest motiv, atat reglementatorul trebuie sa fie foarte riguros, cat si investitorii trebuie sa aiba un istoric solid si credibil.

In faza initiala de dezvoltare, studiile de specialitate arata ca este nevoie de grupuri financiare puternice. Si in Romania, in timp, capitalul autohton a crescut semnificativ prin institutii precum Banca Transilvania, CEC Bank sau Exim Banca Romaneasca. Probabil ca acest lucru a fost posibil tocmai pentru ca sectorul bancar a pornit pe baze solide, cu reguli clare si guvernanta adecvata. Ideea ca dezvoltarea unei tari poate fi sustinuta exclusiv de banci foarte mici, cu capital local insuficient, nu este confirmata de experienta internationala. Studiile arata ca este nevoie de institutii puternice si de reguli solide de guvernanta.

Daca ar fi sa identificam un domeniu din care Romania ar putea prelua bune practici din Republica Moldova, acesta ar fi digitalizarea. In Republica Moldova, aproximativ 70% dintre serviciile oferite de stat catre companii sunt disponibile online. Acest lucru reduce semnificativ povara administrativa.

Vedem si succesul platilor instant. Au trecut putin peste doi ani de cand am lansat platile instant pentru persoane fizice, iar intre timp sistemul a fost extins si pentru companii si institutii publice. Astazi avem plati instant B2B, B2P si B2G. Poti plati instant catre stat taxe, impozite sau taxe de scolarizare.

In Republica Moldova, peste 120 de institutii publice utilizeaza deja platile instant pentru incasarea obligatiilor catre buget. Digitalizarea este un capitol la care stam foarte bine.

In acest moment, aproximativ 60% dintre detinatorii de conturi bancare folosesc platile instant. Este un procent impresionant. De asemenea, aplicatiile bancare sunt foarte intuitive si faciliteaza utilizarea acestor servicii.

Ceea ce trebuie sa faca o autoritate publica, un reglementator sau un guvern este sa lucreze impreuna cu sectorul bancar pentru cresterea gradului de bancabilitate. Acest lucru nu se obtine peste noapte.

In Republica Moldova avem permanent discutii cu bancile si cu asociatiile de business pentru a identifica solutii de crestere a bancabilitatii. BERD si BEI au programe dedicate in acest sens.

Vedem adesea o comunicare dificila intre banci si companii. Bancile spun ca anumite firme nu sunt bancabile si nu le finanteaza, iar companiile se finanteaza prin familie, credit furnizor sau alte surse. Acest lucru arata ca exista inca mult spatiu de imbunatatire in ceea ce priveste functionarea ecosistemului financiar. Cand vorbim despre bancabilitate, trebuie sa ne uitam la toti participantii implicati.

Ca ministru, am sustinut programe de garantare prin FNGCIMM. La Banca Nationala a Moldovei am realizat analize privind cresterea accesului la finantare pentru companii si colaboram cu ODA, institutia echivalenta FNGCIMM din Republica Moldova, pentru dezvoltarea unor programe de tip blended finance si pentru sprijinirea companiilor in procesul de bancabilizare.

Cred ca acesta este raspunsul pentru orice autoritate care doreste sa creasca accesul companiilor la finantare.

In ceea ce priveste politica monetara, am avut rezultate bune pana la inceputul conflictului din Iran. Anul 2022 a fost extrem de dificil, cu o inflatie care a atins 34,6% in octombrie. Acum resimtim al treilea soc energetic major. Primul a fost generat de razboiul din Ucraina.

In contextul inflatiei de peste 34%, rata de politica monetara a ajuns la 21,5%, iar activitatea de creditare a fost supusa unor presiuni foarte mari. In 2024 am ajuns la o politica monetara mai acomodativa, cu o rata de politica monetara de 3,6%.

In 2025 am avut insa un nou soc energetic, iar inflatia a urcat din nou spre 9%. Spre finalul anului 2025 si inceputul lui 2026 reveniseram intr-un coridor de aproximativ 5%, care reprezinta si tinta noastra de inflatie.

Din pacate, in aprilie, inflatia a crescut din nou din cauze externe, in special ca urmare a majorarii pretului petrolului, ajungand la 6,7%. Acest lucru ne-a obligat sa majoram imediat rata de politica monetara. In prezent, ne aflam la un nivel comparabil cu Romania si, probabil, cu Polonia.

Desigur, abordarea noastra a fost una orientata spre viitor, asa cum trebuie sa fie orice politica monetara responsabila.