×

Accesează contul My Orange

Banci si asigurari

Anul 2026 se va inchide cu un deficit bugetar de sub 6% din PIB. Dar ce se va intampla cu deficitul...

Anul 2026 se va inchide cu un deficit bugetar de sub 6% din PIB. Dar ce se va intampla cu deficitul in 2027 cand dispar veniturile din PNRR - 9 mld. euro asteptate in 2026?

05.08.2026, 10:00 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

¬ In multe privinte, 2027 ar putea fi mai dificil pentru buget decat 2026, iar un downgrade este mai probabil in februarie decat acum ¬ Deficitul bugetar scade, dar, cu toata scaderea, ramane dublu fata de media UE, de aici si costul enorm al finantarii ¬ Esential pentru 2027 este nivelul deficitului la care vom inchide anul 2026 ¬ Ideal este ca acesta sa fie cat mai mic posibil pentru a atenua presiunea pentru 2027.

Deficitul bugetar pe acest an va fi de 5,9% din PIB, fata de 6,2% din PIB cat s-a stabilit prin legea bugetului, anticipeaza agentia americana de evaluare financiara, Fitch in ultimul raport de rating pentru Romania. De ce nu 4% din PIB sau patru si un pic, de vreme ce in semestrul intai deficitul a fost de 2% din PIB? Pentru ca, mereu, in a doua parte a anului cheltuielile au fost mai mari decat in prima parte, explica economistii. Iar datele Finantelor arata ca au fost ani in care deficitul in semestrul al doilea a fost mai mare decat deficitul din primul semestru chiar si cu 2% din PIB.

"Cheltuielile sunt mereu mai mari, in a doua parte a anului. Aceasta este probabil observatia si calculul Fitch. Deocamdata suntem bine, din punct de vedere al deficitului. Nu avem un guvern functional si, in mod cumva paradoxal, acesta este un avantaj pentru ca guvernul nu poate angaja cheltuieli excesive. Dar, din toamna, poate veni un alt guvern care poate schimba, in mod negativ, situatia si pentru 2026 si pentru 2027", spune profesorul de economie, Aurelian Dochia. Desigur, temerea ar putea aparea ca in povestea cu drobul de sare, dar sunt presiuni pentru majorarea cheltuielilor, pe cand obligatia este de reducere a lor in continuare, admite economistul.

Aurelia Dochia, profesor de economie Nimeni nu mai vrea sa accepte constrangeri. Nimeni nu vrea reduceri de salarii, de pensii, iar ce mai poate fi redus dupa acestea este nesemnificativ. Nu va fi o toamna usoara.

Aurelian Dochia, profesor de economie Nimeni nu mai vrea sa accepte constrangeri. Nimeni nu vrea reduceri de salarii, de pensii, iar ce mai poate fi redus dupa acestea este nesemnificativ. Nu va fi o toamna usoara.

Potrivit calendarului de ajustare structurala, deficitul bugetar trebuie sa ajunga, in 2027, la 5,7% din PIB. Dar presiunea este pentru majorarea cheltuielilor. Greva din sistemul medical de zilele trecute a mers in aceasta directie, in contextul discutiei despre noua lege a salarizarii unitare. Ultima varianta a acesteia, majoreaza anvelopa salariala cu 12 mld. lei (0,6% din PIB), bani pe care guvernul nu-i are.

Desigur, acest lucru este pe termen scurt pentru ca, pe termen mediu, legea aduce un echilibru: cei care primeau venituri fara sa fi depus un efort insemnat nu le vor mai primi, ceea ce va echilibra cheltuielile de personal, le va aseza pe baze mai echitabile, spune Adrian Codirlasu, presedintele CFA Romania.

Sunt doua lucruri mai putin discutate, in perspectiva: de la 31 august curent, PNRR dispare. Iar de la 1 ianuarie viitor, guvernul va fi obligat sa majoreze pensiile cu rata inflatiei, obligatie legala pe care o suspendase in 2026. Ceea ce va obliga fie la gasirea de noi surse bugetare, fie la reduceri de noi cheltuieli.

Laurian Lungu, economist Trebuie sa inchidem 2026 cu un deficit bugetar cat mai mic posibil, pentru a ridica presiunea de pe 2027. As incepe sa ma gandesc la o strategie fiscala de relaxare a economiei. Nu la o reducere masiva a taxelor, dar economia trebuie incurajata, inclusiv fiscal.

Laurian Lungu, economist

Trebuie sa inchidem 2026 cu un deficit bugetar cat mai mic posibil, pentru a ridica presiunea de pe 2027. As incepe sa ma gandesc la o strategie fiscala de relaxare a economiei. Nu la o reducere masiva a taxelor, dar economia trebuie incurajata, inclusiv fiscal.

Cine va inlocui PNRR

Problema sta asa: bugetul pe 2026 a fost construit, intre altele, pe venituri probabile din PNRR de 9 mld. euro (2,3% din PIB). Acesti bani nu se vor mai regasi in bugetul pentru anul viitor. Cum vor fi inlocuite aceste venituri? Economistul Laurian Lungu crede ca solutii pentru PNRR se pot gasi. Chiar daca pare acum ca ne vom confrunta cu un vid de finantate, unele proiecte vor fi trecute pe fonduri structurale, altele, cum sunt autostrazile Moldovei, vor primi cateva miliarde de euro din SAFE (Safe Action for Europe). Si aici, trebuie facuta o observatie, adauga economistul: economia este aproape pe minus, cu tot sprijinul pe care l-a primit prin fondurile europene, ceea ce arata cat de slaba este de fapt. Iar cresterea economica trebuie sa devina tinta obsesiva a oricarui guvern.

Trebuia cautata cresterea economica cu orice pret

Doua mari probleme sunt de actualitate, spune Laurian Lungu: prima este nivelul la care inchidem deficitul in acest an. Ideal este ca acesta sa fie cat mai mic, trebuie sa-l reducem cat putem de mult (mai ales ca acum avem si banii din PNRR), ca sa ajutam deficitul din 2027, astfel incat sa fie evitate noi masuri dure. Apoi este nevoie de un plan de crestere economica. Pentru ca 2026 este deja compromis - ori va fi cu minus, ori cresterea va fi marginala.

Laurian Lungu: "Trebuie create conditii pentru anul viitor sa trecem pe plus. Pentru ca, nominal, anul acesta veniturile cresc, dar efectul taxelor care au facut posibila aceasta crestere dispare in timp. As incepe sa ma gandesc, de pe acum, la o strategie fiscala de relaxare a economiei (bugetul trebuie trimis Parlamentului pana la 15 noiembrie). Nu la o reducere masiva a taxelor, dar economia trebuie incurajata, inclusiv fiscal. Noi asistam azi la o contractie si, pentru a aduce economia pe plus, este nevoie de sprijin si politica fiscala are multe de facut aici. Nu este nevoie de masuri populiste, ci de acele masuri fiscale care sa creasca competitivitatea".

Un 2027 mai dificil decat anul acesta?

Economistii cred ca 2027 ar putea fi mai dificil chiar decat acest an - efectul de baza al cresterii de venituri se reduce, oboseala sociala s-a instalat.

"Nimeni nu mai vrea sa accepte constrangeri - nu este specific doar Romaniei", spune Aurelia Dochia.

"Presiunea este pe cresteri de cheltuieli, iar noi trebuie sa aratam o scadere a deficitului. Dar noi ne-am construit situatia aceasta. Nu este normal ca economia sa stea la mana fondurilor UE. Pentru ca noi asta am facut: am crescut pe datorie. Am echilibrat deficitul de cont curent din intrarile de fonduri UE si am acoperit deficitul bugetar din imprumuturi. Modelul de crestere pe datorie s-a incheiat", spune Adrian Codirlasu.

Adrian Codirlasu, presedintele CFA Romania Nu este in regula ca economia sa stea la mana fondurilor UE si sa creasca pe datorie. Noi asta am facut: am crescut pe datorie. Am echilibrat deficitul de cont curent din intrarile de fonduri UE, am acoperit deficitul bugetar din imprumuturi. Modelul de crestere pe datorie s-a incheiat.

Adrian Codirlasu, presedintele CFA Romania

Nu este in regula ca economia sa stea la mana fondurilor UE si sa creasca pe datorie. Noi asta am facut: am crescut pe datorie. Am echilibrat deficitul de cont curent din intrarile de fonduri UE, am acoperit deficitul bugetar din imprumuturi. Modelul de crestere pe datorie s-a incheiat.

"Probabilitatea unui downgrade o vad mult mai mica acum (dupa Fitch, urmeaza rapoartele de rating ale Moody's si S&P - n. red.) decat la inceputul anului viitor, prin februarie. Anul viitor situatia ar putea fi mai grea", spune Lungu.

_______________________________________________________________________ Provocari pentru bugetul pe 2027

¬ Presiunea cheltuielilor sociale (obligatia de indexare a pensiilor cu inflatia; presiuni pentru majorari salariale - vezi legea salarizarii unitare care majoreaza, pe termen scurt, anvelopa salariala cu 12 mld. lei - 0,6% din PIB).

¬ Eliminarea veniturilor din PNRR (suma estimata pentru 2026 la 9 mld. euro, echivalent cu 2,3% din PIB).

¬ Cresterea datoriei publice de la 61-62% din PIB, in 2026, la 63-64% din PIB, in 2027, ceea ce conduce cresterea dobanzilor platite la datoria publica (3% din PIB, in 2026, de la 2,6% din PIB, in 2025).

¬ O problema ipotetica: Aparitia unui guvern care va ceda presiunilor de cheltuieli sociale suplimentare. _______________________________________________________________________

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare