Business international

Presedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a sugerat ca tara sa ar putea schimba cursul raului Ibar pe teritoriul ei ca raspuns la ceea ce el numeste presiuni asupra sarbilor kosovari din partea autoritatilor de la Pristina. Cu alte cuvinte, Kosovo nu va mai primi apa din Serbia. Vucic probabil ca nu s-a gandit cand a spus aceste lucruri ca raul Ibar aduce apa si pentru sarbii kosovari.

Acestea sunt declaratii care amintesc ca tensiunile care au dus la izbucnirea sangeroaselor razboaie iugoslave din anii '90 persista. De data aceasta, voalat, Vucic, fost ministru al propagandei intr-unul din guvernele liderului sarb autoritar Slobodan Milosevici, ameninta cu un razboi al apei. 2026 arata cat de pretioasa si vulnerabila este aceasta resursa chiar si in Europa, un continent cu munti, ghetari, rauri, lacuri si fluvii.

La inceputul acestui an, in ianuarie, ONU tragea un semnal de alarma, printr-un studiu cuprinzator, ca lumea intra intr-o "era globala a falimentului apei". Falimentul apei, sau hidric, este definit in general ca o stare cronica si structurala in care omenirea consuma si polueaza mai multa apa dulce decat poate natura sa reinnoiasca, depasind definitiv capacitatea hidrologica a planetei.

Studiul ONU il defineste ca extragerea excesiva persistenta din apele de suprafata si subterane in raport cu fluxurile regenerabile si nivelurile sigure de epuizare; si pierderea ireversibila sau prohibitiv de costisitoare a capitalului natural legat de apa. Prin contrast, exista si notiunea de "stres hidric", care reflecta o presiune ridicata dar, totusi, reversibila, si cea de "criza a apei", care descrie socuri acute care pot fi depasite.

Cu marile rauri si fluvii, cu Dunarea si Rinul, la cote scazute record, Europa se confrunta cu o criza a apei care produce alte crize. In Germania, o asociatie a transportatorilor navali a avertizat ca in curand apele Rinului ar putea atinge in unele locuri cote atat de joase incat tranzitul vapoarelor si barjelor va fi imposibil, Astfel, o artera importanta de alimentare cu apa si marfuri pentru uriasa economie germana va fi obturata. Rinul va fi impartit in doua. Se va putea circula, insa, intre portul Amsterdam si Koln.

In Europa de Est, Dunarea prea scazuta a facut imposibila functionarea mai multor reactoare din Ungaria si Romania, aducand aceste tari in pragul unei crize energetice. Centrala maghiara de la Paks, ramasa cu un singur reactor functional din patru, si acesta la capacitate redusa, a primit ajutor nesperat de la ploi din Austria. Dunarea creste si a permis repornirea unei turbine a reactorului 3. Insa prognozele hidrologice sunt pesimiste. In cateva zile, apele Dunarii pe sectiunea unde este amplasata centrala urmeaza sa-si reinceapa retragerea si sa ajunga din nou la cote critice. Aceasta inseamna ca vestile nu sunt bune nici pentru centrala de la Cernavoda, ramasa cu un reactor din doua in functiune.

In Europa, unele tari sunt mai vulnerabile decat altele la o criza a apei. La ponderea afluxului din teritorii invecinate in resursele de apa dulce regenerabile, Ungaria sta cel mai prost in UE, cu o cota de peste 95% (media pe termen lung), potrivit datelor Eurostat. Urmeaza Olanda (89%) si Bulgaria (83,5%). La Polonia, ponderea este de 13%.

Cu 3,8%, Romania ocupa printre cele mai bune pozitii in Uniune. Este pe locul doi, dupa Finlanda, daca din clasament sunt excluse statele insule sau care formeaza peninsule, adica nu au vecini. Romania ocupa, insa, primul loc in UE (daca nu sunt luate in considerare Malta si Cipru, insule) la deficitul de apa (water scarcity). Eurostat cuantifica acest gen de penurie prin indicele exploatarii apei, WEI plus, masurand consumul de apa ca procent din resursele de apa dulce regenerabile disponibile pentru un anumit teritoriu si perioada. La Romania, indicele este de 21%.

Spre comparatie, Malta, care nu are rauri sau lacuri permanente, are o cota de 34,1%, iar Ciprul, care, la fel, nu are cursuri de apa permanente, are 71%. Letonia, Croatia, Suedia si Slovacia stau cel mai bine, cu procente mici, de sub 0,5%. Media UE este de 5,8%. Polonia este putin peste medie, cu 6,3%. La Bulgaria si Ungaria, cotele sunt de 1,2% si 1,7%. Eurostat atrage atentia ca la unele tari situatia apei poate fi grava in perioadele secetoase din vara si se poate inrautati din cauza nevoilor agriculturii, ale populatiei si turismului.

In aceste conditii, la penurie sezoniera Grecia (indice WEI plus de 37,4%) a intrecut Romania (33,9%) in trimestrul III din 2023, dupa cum arata un studiu al Agentiei Europene pentru Mediu. Valorile mai mari de 20%, asa cum este cazul Romaniei, indica penurie de apa, iar cele de peste 70% arata penurie severa.

La inceputul acestei veri, Comitetul Economic si Social European, o institutie a UE, a avertizat ca apa este o problema de securitate economica in Europa. Acesta a aratat ca Europa investeste in prezent aproximativ 55 de miliarde de euro in apa in fiecare an, dar se confrunta in continuare cu un deficit anual de investitii de aproximativ 23 de miliarde de euro. Pana in 2030, vor fi necesare pana la 255 de miliarde de euro doar pentru alimentarea cu apa si canalizare, pentru se respecta legislatia UE privind apa.

In acelasi timp, investitiile in apa genereaza randamente economice puternice. Fiecare euro investit creeaza aproximativ 2,35 euro in productie economica, in timp ce fiecare miliard de euro investit sustine aproximativ 16.000 de locuri de munca.