Eveniment

￢ Sibiul intra in calculele marilor dezvoltatori imobiliari pe masura ce ultima sectiune lipsa din A1, tronsonul Sibiu-Pitesti, prinde contur. Odata finalizata autostrada, orasul va fi legat de Capitala printr-un drum de mai putin de trei ore. Semnalul cel mai clar a venit de la ONE United Properties, care a anuntat intrarea pe piata locala cu un proiect de regenerare urbana pe fosta platforma Flaro, in timp ce primaria isi pregateste orasul cu bani europeni.

Sibiul a intrat in calculele marilor dezvoltatori imobiliari, iar motivul principal poarta un nume: autostrada care va lega orasul de Bucuresti si Constanta, dar si, prin lotul lipsa de pe Sibiu-Deva, de vestul Europei - cu atat mai mult acum, cand Romania a intrat in Schengen. Pe masura ce ultima sectiune lipsa din A1, tronsonul Sibiu-Pitesti, prinde contur, orasul de pe Cibin se apropie de momentul in care va fi legat de Capitala printr-un drum de mai putin de trei ore. Primul semnal a venit de la ONE United Properties, care a anuntat in august 2025 intrarea pe piata sibiana.

"Noi suntem pregatiti si cu noul Plan Urbanistic General, pe care acum il supunem aprobarii si pe care l-am facut cu bani de la PNRR - deja creeaza niste conditii pentru dezvoltatori. Avantaj mare au si cei din jurul nostru, unde sunt terenuri libere, fostele localitati care sunt acum limitrofe Sibiului", a spus Astrid Fodor.

Tronsonul Sibiu-Pitesti este ultima piesa lipsa din A1, autostrada de circa 580 de kilometri care traverseaza Romania pe ruta Bucuresti-Sibiu-Nadlac, parte a coridorului de transport paneuropean ce leaga Portul Constanta de reteaua vest-europeana. Perspectivele s-au imbunatatit: un raport recent al Curtii Europene de Conturi, care revizuieste estimarile din 2020, arata ca toate tronsoanele ar urma sa fie date in exploatare inainte de 2030. Pe santier, semnele de progres se acumuleaza pe cea mai dificila portiune, cea care traverseaza Carpatii. Prima galerie a tunelului Robesti, lunga de 900 de metri, a fost strapunsa pe sensul Pitesti-Sibiu, potrivit CNAIR, iar pentru tunelul Balota, dintre Boita si Cornetu, a fost emisa autorizatia de construire, lucrarea revenind constructorului turc MAPA.

"Nu mi se pare normal ca aceasta provincie, Transilvania, sa nu fie legata de Capitala, cum, de fapt, este Capitala de multe alte provincii. Aproape nicio provincie nu a fost legata pana acum prin autostrazi. Cand plecam la Bucuresti, daca ajung in patru ore sau ma intorc in patru ore, zic "Doamne ajuta" - asa ceva se intampla mai rar", a explicat primarul. "Sunt foarte deschisi in comunicare si ii vad total dedicati acestui proiect. Cred ca de data asta chiar vom avea autostrada in termenul care e prevazut. Si daca va fi si autostrada catre Brasov, este si mai benefic pentru orasul nostru, nu doar din punct de vedere economic", a adaugat Astrid Fodor, subliniind ca din economia Sibiului fac parte si HoReCa, si industria turismului.

Intrarea ONE United Properties este cel mai puternic semnal ca Sibiul a urcat pe radarul dezvoltatorilor. Pentru companie este al treilea oras, dupa Bucuresti si Constanta, iar proiectul presupune o regenerare urbana pe fosta platforma industriala Flaro, un teren relativ central, cu Plan Urbanistic Zonal deja aprobat.

Ansamblul, intins pe circa 5,3 hectare pe fostele platforme Flaro si Mondex, va combina locuinte colective si individuale cu functiuni comerciale, administrative, educationale si de sanatate. Planurile includ trei strazi noi, alei pietonale si cicliste, spatii verzi, o pasarela peste Cibin care va lega noul cartier de oras si circa 685 de locuri de parcare, majoritatea subterane. Dezvoltatorul a anuntat si restaurarea unor cladiri istorice de pe platforma, intre care fosta fabrica de stilouri Gratioza, fondata in 1922. "Sibiu reprezinta una dintre cele mai interesante oportunitati de dezvoltare urbana din Romania", declara anterior pentru ZF Victor Capitanu, co-CEO al ONE United Properties. Tranzactia ramane conditionata de autorizatia finala de construire, estimata pana la finalul lui 2026, lucrarile putand incepe in 12-18 luni de la finalizarea procedurilor.

In paralel, administratia mizeaza pe fonduri europene pentru infrastructura urbana. Primaria a accesat un proiect de circa 52 mil. lei (aproximativ 10 mil. euro), prin Programul Regiunea Centru, pentru revitalizarea a aproape 21 de hectare din Parcul Sub Arini, cu termen in august 2028. Un alt proiect, de 66,4 mil. lei (13,3 mil. euro), vizeaza extinderea cu 3,1 kilometri a pistelor de biciclete de pe malurile Cibinului, infrastructura care a inregistrat peste 815.000 de treceri in 2024.

"Din 2016, Primaria Sibiu nu a mai majorat impozitele decat in masura in care ne obliga legislatia. Am considerat ca este un grad de impozitare modic si ca este mai bine decat unul ridicat, care dupa aceea creeaza probleme nu doar mediului economic, ci si cetatenilor", a spus Astrid Fodor.

Pentru prima oara, Sibiul se uita la Bucuresti nu ca la o destinatie aflata la patru ore distanta, ci ca la un oras pe care autostrada il va aduce aproape - iar dezvoltatorii imobiliari au inceput deja sa faca acest calcul.