Business international

In mai 2024, in prima sa calatorie oficiala in Europa dupa o absenta de cinci ani, presedintele chinez Xi Jinping a efectuat un turneu diplomatic major vizitand succesiv Franta, Serbia si Ungaria. De atunci, Franta isi construieste linii defensive contra tavalugului importurilor din China, iar in Ungaria, bastionul investitiilor chinezesti din Europa de Est si din UE, Viktor Orban si regimul sau au pierdut alegerile in favoarea unui politician mai "proaspat" cu mesaje clare proeuropene.

Doar in Serbia se pare ca schimbarile se produc mai greu. Presedintele Aleksandar Vucic este un admirator declarat al lui Xi si al poporului chinez. Unii cred ca are sentimente chiar mai profunde pentru liderul comunist de la Beijing. In luna mai a acestui an a venit randul lui Vucic sa viziteze China, ocazie cu care s-a intalnit cu executivii unor companii mari chinezesti si a promovat Serbia ca bastion european pentru investitii chinezesti in energie si industrie avansata. Presedintele sarb s-a intalnit acolo si cu Xi Jinping. A plecat acasa cu promisiuni de investitii chinezesti de aproape 1 miliard de euro, printre altele in inteligenta artificiala, productia de roboti si industria auto.

Din spusele sale, China s-a oferit, in plus, sa construiasca in Serbia un reactor nuclear modular de mici dimensiuni, la preturi "prietenesti", rapid, si sa instruiasca personalul necesar. Vucic se va gandi la aceasta propunere. De asemenea, chinezii ar fi interesati si de construirea unei centrale pe gaze, care ar putea folosi combustibil din Azerbaidjan.

Serbia lui Vucic, fost ministru al informatiilor si propagandei intr-unul din guvernele lui Slobodan Milosevic, unul din actorii principali ai sangeroaselor razboaie iugoslave, este de peste 20 de ani clientul investitiilor - si influentei - chinezesti. Podul Pupin, care conecteaza peste Dunare cartiere ale Belgradului, a fost construit intre 2011 si 2014 si reprezinta primul proiect de infrastructura din Europa cu participare chineza. Proiectul a fost finantat in proportie de 85% de China. In prezent, un alt "pod al prieteniei sarbo-chineze" este in constructie in Belgrad, detaliile fiind secrete.

Serbia este, de altfel, principala destinatie a investitiilor chinezesti din Balcanii de Vest. Recent, compania chineza Shandong Hi-Speed Group a primit de la guvernul de la Belgrad un contract de 1,3 miliarde de euro pentru construirea unei noi autostrazi de 125 km, un proiect pe aproape zece ani.

Vucic s-a intors acasa de la Beijing si cu un avertisment: Europa risca ruina din cauza protectionismului, a productivitatii slabe si pentru ca s-a culcat pe-o ureche. A declarat aceasta intr-un interviu pentru Bloomberg, unde a subliniat relatiile bune pe care Serbia le are cu China, dar si faptul ca tara sa are potential pentru a atrage investitii americane de 15 miliarde de dolari in energie si constructii. Nu a dat mai multe detalii. Spre comparatie, investitiile chinezesti in Serbia se situeaza la 8 miliarde de euro.

Anterior interviului, Belgradul s-a angajat ca achizitioneze arme moderne din China, ceea ce reprezinta o premiera printre statele europene. O premiera ar fi si SMR-ul chinez.

Important poate fi si ceea ce nu spune Vucic si este trecut usor cu vederea. Serbia are unele dintre cele mai mari rezerve de litiu din Europa. UE are nevoie de litiu pentru elecrificarea industriei si dezvoltarea energiei verzi. De exploatarea litiului din Serbia a fost interesata compania occidentala Rio Tinto care in urma cu cativa ani a inceput sa dezvolte un proiect in acest sens.

Acesta a fost suspendat. Exista impotrivire publica. Guvernul tinde uneori spre deschiderea exploatarii. Vucic, care controleaza guvernul, se face ca asculta vocea poporului. Observatorii spun ca de fapt el tatoneaza terenul si se spala pe maini cand da de probleme, sacrificand cate un ministru sau premier.

Pe de alta parte, China controleaza o buna parte din circuitul litiului in economia globala si se foloseste de monopolul pe care-l are asupra unor minereuri rare ca de o arma de negociere economica si comerciala.

In Serbia exista o companie miniera chinezeasca care este portretizata ca salvator al industriei de profil locale. Este vorba de Zijin Mining. Aceasta controleaza rezerve de litiu in mai multe locuri din lume. In aceasta vara ar trebui sa lanseze operatiunile la una dintre cele mai mari exploatari de litiu din lume, in Congo.

Zijin Mining este companie de stat, iar afacerile sale din Serbia sunt destul de controversate pentru ca distrug mediul si comunitati. Si alte "contributii" chinezesti la bunastarea Serbiei sunt controversate. Un exemplu este gara din Novi Sad care s-a prabusit, in 2024, dupa ce a fost renovata de doua companii din China.

Au murit atunci 16 oameni, iar tragedia a provocat proteste antiguvernamentale de amploare. Acestea nu s-au stins. De fapt, Vucic s-a deplasat la Beijing luna trecuta cand acasa studentii ii cereau in strada demisia si alegeri anticipate.

Astfel, se poate pune intrebarea cat control mai are guvernul sarb asupra influentei chineze. Investitiile companiilor din China in Serbia le-au egalat in 2022 pentru prima data de cele cumulate ale celor 27 de state membre ale UE.

Proiectele chinezesti din Serbia sunt sprijinite cu imprumuturi din partea Chinei de aproape 8 miliarde de euro, cat investitiile in sine, potrivit Bloomberg. Vucic, la putere de 12 ani, pariaza pe faptul ca insistenta guvernelor sale pe crearea de locuri de munca si de avutie cu ajutorul Chinei si a altor aliati precum Emiratele Arabe Unite il va mentine la conducerea tarii sale, in pofida protestelor studentesti.

El a indicat ca nu va candida pentru cel de-al treilea mandat, constitutia nepermitand decat doua. Insa nu a exclus revenirea la functia de premier. In Serbia, presedintele are puteri mai mari decat premierul, un simplu executant.