Opinii

Pentru Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, stabilitatea cursului valutar leu/euro, mai ales in vremuri de criza, este principala ancora de perceptie publica de stabilitate, valutara, financiara si economica a Romaniei.

In ultimii cinci ani am avut Covid, razboiul din Ucraina, cresterea preturilor la energie, inflatie, cresterea dobanzilor, explozia deficitului bugetar, deteriorarea contului curent al Romaniei, dar cursul valutar nu s-a clintit. In ultimii cinci ani cursul de-abia a crescut cu 4%, iar in ultimii doi ani - 2023 si 2024 - cursul s-a blocat la 4,97 lei/euro.

In ultimii cinci ani inflatia cumulata a fost de 37%, bugetul a cumulat un deficit bugetar total de 503 miliarde de lei, deficitul comercial (diferenta dintre importuri si exporturi) a fost de 124 de miliarde de euro, iar deficitul de cont curent, adunat in ultimii cinci ani, a fost de 113 miliarde de euro.

Datoria publica a crescut cu 466 de miliarde de lei, iar datoria externa totala a Romaniei, care include datoria statului si datoria sectorului privat, a urcat cu 97 de miliarde de euro (de la 106 miliarde de euro la 203 miliarde de euro).

In ciuda acestor deteriorari interne si externe evidente, cursul valuar a ramas neverosimil de stabil.

In ultima sedinta de Consiliu de Administratie, conform Minutei publicate la finalul saptamanii trecute, BNR pare ca incepe sa avertizeze piata ca s-ar putea ca aceasta stabilitate batuta in cuie la 4,97 lei/euro sa se apropie de final.

"Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt in crestere, au sustinut membrii Consiliului de Administratie, evocand in mai multe randuri deficitele gemene mari (deficitul bugetar si deficitul de cont curent) si incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscala, precum si masurile de politica comerciala ale administratiei SUA, de natura sa spopreasca volatilitatea pe piata financiara internatioanala si sa afecteze perceptia de risc a investitorilor fata de regiune, dar si sa influenteze conduita politicii monetare a bancilor centrale majore", se mentioneaza in Minuta sedintei Consiliului de Administratie din 7 aprilie, cand BNR a pastrat dobanda de politica monetara la 6,5%.

Pana la alegerile prezidentiale, care ar trebui sa se incheie cam peste o luna (speram sa nu se mai intample nimic), nu se va intampla nimic cu cursul valutar. Dupa alegeri, dar si in functie de rezultatul alegerilor, s-ar putea sa vedem miscari putin mai ample pe curs si chiar trecerea unui prag psihologic, cel putin din punct de vedere mediatic, de 5 lei pentru un euro la BNR. Pentru ca la casele de schimb valutar cursurile de vanzare au fost si peste 5 lei pentru un euro atunci cand pe piata era mai putina valuta.

Dar pana la urma, o crestere a cursului peste 5 lei pentru un euro nu inseamna mai nimic. Daca ajunge la 5,02 sau 5,05 lei/euro, asa cum au economistii in prognozele pentru finalul anului, cresterea este de numai 1-1,6%.

La un moment dat, BNR tot trebuie sa miste putin cursul valutar pentru a nu crea si mai mult certitudinea ca nu se va intampla nimic cu cursul, ceea ce, la un moment dat, s-ar putea sa se intoarca impotriva pietei.

In ultimii cinci ani, in piata a intrat foarte multa valuta, sute de miliarde de euro - din fonduri europene, din imprumuturile luate de guvern in valuta, din banii care intra de la romanii care lucreaza in afara, din banii care intra din servicii externe de toate tipurile etc. De altfel, acest lucru a permis si Bancii Nationale sa-si majoreze rezervele valutare in valuta cu peste 12 miliarde de euro in ultimii cinci ani.

Stabilitatea cursului este folosita de Isarescu si pentru a asigura finantarea externa a deficitului bugetar ca sa le dea investitorilor care cumpara titluri de stat in lei un motiv sa intre pe piata romaneasca si sa tina banii in lei.

De altfel, Ministerul Finantelor reuseste sa-si finanteze deficitul in crestere si sa-si refinanteze datoria (care ajunge la scadenta si care trebuie reinnoita pentru ca nu poate fi platita) platind dobanzi mari la lei, chiar foarte mari, in timp ce Isarescu ofera stabilitate cursului valutar pentru intrarile si iesirile investitorilor care finanteaza bugetul Romaniei.

Chiar daca avem cea mai mare inflatie din Europa, sau printre cele mai mari, o inflatie de 5% nu reprezinta o problema pentru nimeni, mai ales ca am avut cresteri salariale cu doua cifre in ultimii ani. Chiar o rata a inflatiei de peste 5% poate sa dea un respiro guvernului, care are nevoie de orice resursa pentru a aveva incasari mai mari din preturi mai mari si a reduce deficitul bugetar daca ar reusi sa tina si cheltuielile sub control.

Guvernul Ciolacu 2 reuseste foarte greu sa tina cheltuielile si deficitul bugetar sub control, iar dupa alegerile prezidentiale s-ar putea sa vina scadenta: fara reultate palpabile, credibile in privinta politicii fiscale, creditorii internationali nu vor mai lasa asa de libera Romania. Iar agentiile de rating de-abia asteapta sa reduca ratingul si sa trimita Romania in categoria "Junk".

Daca guvernul Ciolacu 2, asta daca va ramane la Palatul Victoria dupa alegerile prezidentiale, nu vine cu masuri mai concrete, credibile, situatia finantelor publice nu se va imbunatati, iar presiunea asupra cresterii taxelor si impozitelor va fi prea mare pentru ca cineva sa se mai opuna.

Conform discutiilor, cel putin prin prisma Minutei sedintei Consiliului de Administratie, pare ca BNR pregateste piata pentru o crestere a cursului leu/euro invocand riscurile actuale - deficitele gemene mari (si care nu par sa se reduca), incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscala (adica guvernul nu prea reuseste sa reduca deficitul bugetar), precum si masurile de politica comerciala ale administratiei SUA (inceperea unui razboi comercial mondial, care nimeni nu stie unde va duce).

Ce va fi dupa alegerile prezidentiale, ce se va intampla cu guvernul, daca va ramane sau nu la Palatul Victoria, daca va veni altcineva, daca vom reusi sa avem o stabilitate politica etc., vom vedea destul de repede, peste numai o luna.