Opinii

Cea mai mare "bomba" care ameninta sa explodeze si sa se extinda pe toate pietele financiare este legata de datoria publica a Statelor Unite - de 39.700 de miliarde de dolari, adica 123% din PIB-ul SUA, care a ajuns sa fie total nesustenabila, nefinantabila la nivelul la care au ajuns dobanzile din piata, de 5% la dolar.

De doua luni, toate pietele financiare, totii marii investitori cu expuneri pe titlurile de stat americane se uita cu ingrijorare la ceea ce se intampla pe pietele financiare, acolo unde toata lumea ar vrea sa-ai reduca expunerea pe titlurile de stat americane.

Intreaga lume este expusa pe titlurile de stat americane.

Incercarea ministrului de finante american Scott Bessent de a opri cresterea randamentelor (dobanzile efective de piata) pentru titlurile de stat americane prin achizitia lor a esuat.

Daca si Fed - Banca centrala americana - majoreaza dobanda (analistii dau o probabilitate de 70% pentru acest lucru), ca sa tetmpereze presiunile inflationiset, acest lucru va aduce o tensiune si mai mare pe pietele financiare. Cresterea pretului petrolului, venita dupa deschiderea conflictului din Iran de la inceputul anului, incepe sa se vada in cresterile de preturi de pe piata americana si, automat, in inflatie.

Cresterea din aceste zile a pretului barilului de petrol la peste 100 de dolari pune o presiune si mai mare pe preturile bunurilor si serviciilor.

In acest moment nu exista vreo perspectiva de oprire a conflictului din Iran care sa duca la o scadere a pretului petrolului ci dimpotriva, problemele s-au acutizat odata cu intreruperea rutelor de aprovizionare cu petrol din zona Arabiei catre lumea occidentala.

Cresterea dobanzilor in SUA implica si cresterea dobanzilor tuturor titlurilor de stat ale marilor tari occcidentale - Germania, Italia, Spania, Marea Britanie. Ca sa nu mai vorbim de Japonia, cuu o datorie de peste 200% din PIB.

Pietele financiare descopera acum ca statele occidentale sunt supraindatorate si ca orice crestere de dobanda face ca datoria publica a unui stat sa fie mai greu refinantata, iar serviciul de finantare a datorie curente sa fie mai scump si mai dificil.

Bineinteles ca statele occidentale vor apela la propriile banci centrale pentru a face rost de bani, dar asta va insemna inflatie mai mare, tensiuni mai mari pe toate pietele financiare, zdruncinarea echilibrelor macro. In aceste conditii, cumparatorii de titluri de stat vor fi mult mai reticenti si vor cere dobanzi din ce in ce mai mari.

La inceputul toamnei din 2008, cand au aparut primele semnale privind criza din America, la Bucuresti, autoritatile de atunci se intrebau ce treaba are Romania cu ceea ce se intampla in America. Chiar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, punea aceasta intrebare. Peste numai cateva zile/saptamani si Romania a cazut victima crizei din America, plecau banii din Romania la minut si nu mai aveam finantare externa, ceea ce ne-a adus in situatia de a apela la FMI, Comisia Europeana, bancile internationale cu prezenta in Romania - Clubul de las Viena - ca sa nen finanteze cu 20 de miliarde de eurosi sa nu-si reduc expunerile pe Romania. Atunci cursul valutar a crescut din toamna pana la inceputul anului cu 30%.

Daca in 2008 sistemul bancar, companiile private si persoanele fizice erau expuse pe imprumuturile in valuta, acum statul, prin datoria publica, este supraexpus pe valuta.

In 2008, 70% din imprumuturi erau in valuta - euro, franci elvetieni si dolari -, o pozitie care s-a dovedit nesustenabila cand s-au retras finantarile private in valuta in toamna lui 2008.

La finalul lunii mai 2026, numai 30% din finantarea sistemului bancar este in valuta, pentru ca 70% este in lei, dar problema expunerii pe valuta s-a transferat in bugetul de stat, in datoria publica.

La finalul lunii mai 2026, ultimele date disponibile prezentate de Ministerul de Finante, datoria publica a Romaniei a ajuns la 1.194 de miliarde de lei, reprezentand 61,4% din PIB. Aceasta datorie publica este formata din datorie in lei (529 de miliarde de lei), datorie in euro (537 de miliarde de lei, adica 103 miliarde de euro) si 124 de miliarde de lei datorie in dolari, adica 25 de miliarde de dolari. Datoria in valuta a ajuns in acest moment sa reprezinte 55% din datoria publica a Romaniei.

In ultimul comunicat al Fitch, prin care agentia de rating a reafirmat ratingul Romaniei , adica nu ne-a retrogradat, au fost mentionate cateva vulnerabilitati: cresterea datoriei publice, deficitele externe foarte mari si dependenta Romaiei de imprumuturi si finantare externe. Ca sa finanteze contul curent, bugetul de stat, Romania are nevoie de fonduri europene si de imprumuturi externe.

Daca pietele financiare intra in criza din cauza datoriei SUA si a cresterii dobanzilor la dolar, finantarea externa de care are nevoie Romania, atat Guvernul cat si sectorul privat (si companiile private au imprumuturi in valuta), va fi mult mai dificila si la un cost mult mai mare, care va pune o presiune enorma pe buget, pe finantarea deficitului si pe finantarea si refinantarea datoriei publice.

Reducerea finantarilor externe in cazul unei crize va insemna si o presiune imensa pe cursul valutar leu/euro, ceea ce va accentua si mai mult situatia vulnerabila a Romaniei privind expunerea externa. BNR nu va putea sa tina cursul pe loc in conditiile in care pretul petrolului este peste 100 de dolari pe baril, dobanzile la dolar cresc, iar investitorii straini isi reduc expunerea pe titlurile de stat romanesti.

Daca dam istoria inapoi si tot din cauza conflictului cu Iranul, la finalul anilor '70 si inceputul anilor '80 pretul barilului a crescut de la 15 dolari la 40 de dolari, inflatia a depasit 10%, iar dobanzile la dolar au ajuns la 15%.

Asa ca, sa nu ne ajunga trecutul din urma.

Tensiunile externe din SUA pe tema cresterii dobanzilor vin chiar cand economia Romaniei dadea ceva semne de stabilizare si se vedea putin o imbunatatire. Daca trimestrul al doilea a insemnat atingerea unui punct minim al economiei dupa o scadere inceputa in 2024, trimestrul al treilea ar fi trebuit sa fie primul trimestru de crestere economica fata de trimestrul anterior si fata de acelasi trimestru din 2025. Inflatia a scazut de la 10% la 6,2%, se vede o oarecare imbunatatire pe zona de industrie, salariile au inceput sa creasca usor, iar pe piata muncii companiile au inceput sa caute din nou oameni. Bugetul a stat cat de cat intr-un echilibru, chiar daca acest lucru a venit mai mult din cresterea taxelor si impozitelor si mai putin dintr-o reducere a cheltuielilor.

Doua agentii de rating - Fitch si Moody's - ne-au pastrat ratingul, dar teama cea mai mare este legata de Standard & Poor's, pentru ca analiza acestei agentii se face luand in considerare si tensiunile externe, acolo unde Romania este expusa si vulnerabila.

Ca sa nu mai vorbim de situatia politica, unde nu pare ca ne indreptam spre o intelegere politica privind un nou premier si un nou Guvern.

Toata lumea ii cere presedintelui Nicusor Dan sa desemneze un premier, dar aceasta decizie tot este amanata.

Romania nu are nevoie acum de alegeri anticipate si nici de mentinerea acestei instabilitati politice.

Daca pietele financiare intra in criza din cauza SUA si a cresterii dobanzilor la dolar, expunerea externa, criza politica interna si tensiunile sociale, ca sa nu mai vorbim de fragilitatea revenirii economice, vor face din Romania o victima, asa cum s-a intamplat in 2008-2009.